Din arhiva familiei

Recent am intrat în posesia câtorva fotografii în care este surprins unul din bunicii mei (Jean Petit, despre care am mai scris aici) în timpul celui de-al doilea război mondial. Recunosc că am de ce să fiu mândru de ascendenții mei și încerc să le transmit același sentiment și celor ce-mi vor urma…

 

În semn de protest :))

 În semn de protest că nu a fost primit în casă :)) (e din vecini și a fost primit la masă, de unde și nemulțumirea că nu a primit și cazare).

“Țara noastră ca o floare” – versiunea olandeză

Zilele trecute le-am petrecut în Olanda, țara care (dintre cele pe care le-am vizitat până acum) mă impresionează și atrage cel mai mult. E un amestec ciudat de hiper-tehnologie (mai nou până și bagajele pentru avion sunt predate unui automat, nu unei persoane) și ruralism profund, de dragoste pentru natură dar și de stăpânire a ei, dacă ar fi să mă refer doar la uriașele diguri care mușcă din mare pentru a reda uscatul omului.

Despre infrastructură nici nu mai are sens să amintesc, fiindcă, alături de cea germană, e la superlativ. Iar toate acestea sunt rodul muncii asidue a unui popor modest, tolerant, dar și foarte exigent cu el însuși.

Dar ce vreau să vă arăt astăzi este grija minuțioasă pentru păstrarea trecutului, ilustrată prin felul în care sunt prezervate și renovate clădirile vechi. Cele câteva fotografii sunt făcute la Bergen aan Zee, un mic orășel de la malul Mării Nordului, iar clădirile datează din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Iar ca Bergen sunt alte zeci de orașe, la fel de bine întreținute și de frumoase. Nici nu mai are rost să menționez cum ne batem noi joc de trecutul nostru, Iașul fiind plin de ruine ale unor frumoase case lăsate să se deterioreze doar fiindcă e mai rentabil să construiești blocuri în locul lor.

Circula în vremurile comuniste o sintagmă propagandistică, cea din titlu. Ei bine, Olanda e cred țara căreia i se potrivește cel mai bine, atât de minuțios este organizat totul până la cel mai mic detaliu. Și fiindcă tot veni vorba de flori, vă atașez și două fotografii de la Keukenhof, un adevărat paradis al lalelelor (dar nu numai) întins pe 32 hectare. Anul acesta au fost plantați 7 milioane de bulbi de lalele din 800 soiuri diferite, așa că vă puteți imagina splendoarea parcului…

Ce mai fac universitarii noștri

clasal_7Așa cum am putut vedea ieri la televizor, profesorii universitari ieșeni de la Facultatea de Mecanică (sau cum s-o mai fi numind acum) pregătesc în mod gratuit viitorii absolvenți de liceu pentru a-i ajuta să devină studenți la facultatea unde fac aceste ore. Cu alte cuvinte, interesul e mutual: elevii fac pregătire gratis, în timp ce facultatea câștigă niște potențiali studenți.

Toate bune și frumoase, dar… așa după cum puteți vedea și din fotografia pe care am făcut-o, confirmată și de comentariul ce însoțea imaginile reportajului, ce credeți că li se explică viitorilor studenți? Ei bine, bravii noștri profesori universitari repetă cu eminenții noștri elevi de clasa a XII-a… teorema catetei, adică materie din programa clasei a VII-a!

Dacă nici asta nu ilustrează falimentul sistemului actual de învățământ…

La Mulți Ani!

Și iată a venit (de fapt va veni în câteva ore) și Noul An… De câte ori nu am auzit această formulare?… Cu siguranță cei mai “bătrâni” dintre noi, de mai multe ori… Cei ce am crescut cu “Noi în anul 2000” ne și mirăm că am “atins” 2012. Vai, ce vârstnici am ajuns… :)) Ce ne va aduce Noul An? Sperăm în primul rând să ne aducă sănătate (o urare ce prinde greutate pe măsura avansării în numărul anilor). Apoi, cei mai optimiști dintre noi, ne dorim și un pic de prosperitate… Să sperăm, de ce nu?… 🙂 Eu însă, vă doresc tuturor prietenilor mei, un an liniștit, cu bucurii mărunte dar semnificative în plan personal, cu mici realizări (la scara istoriei) dar importante (la scara vieții de zi cu zi). Și vă mai doresc să aveți răgazul să vă ocupați și de voi înșivă, să vă bucurați de acele lucruri aparent lipsite de însemnătate dar atât de necesare fiecăruia dintre noi.

De fapt, vă doresc un An Nou Fericit!

Crăciun Fericit!

În seara asta minunată vă doresc tuturor celor care vă adunați în jurul bradului, să vă regăsiți frumoși, împăcați și liniștiți în ochii celor mici (sau mari) ce deschid cadourile… Și bucurați-vă pentru ce ați dăruit, nu pentru ce ați primit…

Crăciun Fericit!