Ecuațiile falimentului…

Văd că postacii PSD = USL (fiindcă PNL e exclus din orice combinație, nu de mine sau de PDL, ci de PSD, cel puțin la Iași) au intrat în fibrilație de când dl. Nichita dă cu oiștea în gard zilnic, drept care m-am gândit să transpun în limbajul lor simplu, frust, adică în niște ecuații fără necunoscute, ceea ce se întâmplă la Iași acum:

Premisă: Nichita = cataclism natural pentru Iași (“natural” fiindcă are 23 de perechi de cromozomi, nu de altceva).

Așa deci:

1) CET = faliment = cărbune stoc 0 = datorii imense la gaz = frig = PSD + PNL (AGA + CA) = USL;

2) RATP = faliment = tramvaie second hand = decizie integral Nichita = PSD = USL;

3) Termoservice = facturi umflate pentru cetățeni = datorii imense la CET = faliment CET= PSD = USL;

4) Citadin = străzile din Iași = gropi = nervi șoferi = PSD = USL;

5) Proiecte europene în 8 ani de mandat = 1 pistă (prăbușită în Podu Roș) = Nichita = PSD = USL;

6) Direcția de investiții = scandaluri cu licitații = …. 0! = PSD = USL

7) Politehnica Iași = Nichita la vestiare = faliment cu 3.3 mil. Euro datorii = divizia B = PSD = USL;

8 ) Șantiere în oraș = Tătărași = Pasaj Hală = costuri imense = multă demagogie despre “proiectele Iașului = finalizare electorală în 2012 = praf în ochii oamenilor (la propriu acum, la figurat la anul) = PSD = USL;

Și mă opresc aici pentru moment, rugându-vă pe voi, cititorii, să completați această listă, fiindcă știm cu toții, trăitori în Iași, cât de multe puncte mai sunt de adăugat (parcări. parcuri etc. tot felul de chestiuni care “au nevoie de timp”)…

Mai înjurați Guvernul, d-le Nichita?

Găsesc aici un articol despre situația CET Iași. Ca orice veste despre CET, ni se spune că situația acestei unități este una disperată. În ultimii doi ani nu am obosit să repet, iar presa nu a obosit să scrie sau să relateze exact acest lucru: că dacă nu se iau măsuri, se va ajunge la o situație dramatică. Am pierdut de mult timp șirul aparițiilor TV, sau al relatărilor din ziare în care accentuam cât este de important să modificăm felul în care este gestionat CET-ul. S-a discutat și în Consiliul Local pe aceeași temă. Degeaba…

De fiecare dată, răspunsul d-lui Nichita era unul și același: “Grigore nu știe despre ce vorbește” (“că e doctor”, uitând că sunt și inginer, spre deosebire de el, care nu e). Bine că e el priceput și atoateștiutor… Am auzit de atâtea ori refrenul “Grigore nu știe, noi suntem deștepți și știm” incât cred că am să scriu un articol separat numai despre asta. Am cerut schimbarea membrilor AGA, demiterea CA și a conducerii CET pe motive de incompetență, dl. Nichita a apărut imediat de mânuță cu directorul CET și mi-a cerut el mie demisia. Credea probabil că mă joc cu vorbele, că-mi place să mă afișez în presă doar de dragul publicității, omițând o premisă simplă: mai sunt și unii cărora le pasă de cetățean, nu numai de  demagogie și politicianism (asta ca să mă exprim blând…).

Și iată, ceea ce putea fi evitat, s-a întâmplat totuși. O jumătate de oraș (să dea Domnul să nu mai fie atât de mulți abonați la CET pe cât susține Primăria că sunt, fiindcă prea multă lume ar avea de suferit) riscă să rămână, în plină iarnă, fără căldură și fără apă caldă. De ce? Din nepăsare, din nesimțire, aș putea spune, din lipsa unui minim respect față de cetățeni și față de misiunea pe care o au de îndeplinit acolo unde i-au pus oamenii și pe care prea mulți, în frunte cu Nichita, o iau prea în ușor.

Din ce citesc, CET a rămas fără cărbune, bani pentru achiziționarea altuia nu prea are, știut fiind că furnizorul ales în acest an nu livrează cărbune decât cu plata în avans și deja a făcut concesii CET-ului și Primăriei. Alternativa? Gazul și păcura. Adică scump și pe datorie. Datorie care se adâncește cu fiecare oră de funcționare și care se face din cauze simple: incompetență, rea-voință și nepăsare.

Dar esența postării mele de astăzi e alta: la cine apelează dl. Nichita pentru clemență și înțelegere și păsuirea datoriilor? La prietenii ex-sovietici pentru care a îndatorat orașul cu vreo 9 milioane și mai bine de Euro? Nu! La amicii ex-sovietici care îi dau cărbunele numai cu banii jos? Nu! Și atunci la cine? Păi cum la cine? La Guvern! La Guvernul pe care nu pierde niciun prilej să-l înjure și să-l acuze de toate relele posibile. Fiindcă Romgaz, la care datoriile sunt imense = Guvernul României și Statul român, Transgaz = Guvernul României și Statul român, fiindcă păcura consumată =  Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, adică tot Guvernul României.

Întrebarea mea din titlu e însă una retorică, fiindcă știu că dl. Nichita va înjura cu seninătate Guvernul și de-acum înainte și o va face mințind tot ca și până acum, cu bună-știință, fără ca vreo fibră morală a sa (dacă mai are așa ceva) să tresară…

UPDATE (ora 15.10): am primit de la Ministerul Economiei confirmarea informației cum că s-a revenit la o cota de gaz de 25.000 Nmch alocată CET Iași. Precizez că Guvernul a luat această decizie strict din considerente de responsabilitate față de cetățenii Iașului și pentru ca aceștia să poată beneficia de servicii elementare într-un oraș al secolului XXI, servicii pe care dl. Nichita e incapabil să le asigure celor pe care pretinde că este ales să-i reprezinte.

Are cineva Moskvici? :)

Are cineva Moskvici? :)

Auzită zilele trecute de la un șofer ieșean exasperat de gropile din carosabil: “Dacă l-aș prinde pe Nichita, l-aș pune cu bărbia pe bordul unui Moskvici și l-aș plimba prin tot orașul!”. Mă rog, așa ar suna reproductibil pe o foaie de hârtie (fie ea și electronică) ce a spus omul. Mda… dur, dar drept! Nu știu de ce a vrut neapărat Moskvici, că și o Dacie ar fi fost OK ca rezultat, deși la ce găuri sunt în carosabilul din Iași, doar vehiculul pe pânză de aer ar avea un efect mai blând, dar deh, a fost opțiunea omului și trebuie respectată.
Însă las’ că vine campania electorală de la anul și veți vedea iar cohortele de muncitori asfaltând în neștire până și rădăcinile copacilor (vă mai amintiți, dragi ieșeni din Tătărași, de exemplu, ce viermuială era în 2008, anul în care era “nevoie de timp”?).
Până atunci însă, stimați cititori, are cineva un Moskvici? 🙂

Noi și/în Uniunea Europeană

Zilele trecute, mai precis vineri, sâmbătă și duminică, urmând programul alegerilor interne din organizațiile comunale ale PDL Iași, am făcut un tur într-un șir de comune (Dagâța, Rediu, Podu Iloaiei, Cucuteni, Comarna, Răchiteni, Al. I. Cuza) din mai multe colțuri ale județului. Vă prezint mai jos cum arată mașina mea după acest tur de trei zile pe șoselele județului nostru iubit:

Cred că vom putea vorbi despre noi ca țară civilizată, membră a Uniunii Europene, abia atunci când acest noroi va fi doar amintire… Mi-aduc aminte că prin anii ’90, plecând cu mașina spre Germania de exemplu, mașina mea arăta cam la fel, dar după strabaterea drumurilor naționale și europene de pe teritoriul României. Mi-aduc aminte, de asemenea, cum odată ajuns pe autostrăzile din Austria și Germania (fiindcă Ungaria nu avea pe atunci legături pe autostradă decât de la Budapesta spre Viena, pe o scurtă porțiune), mă plasam “strategic” în urma câte unui TIR imens pentru a-mi spăla mașina cu picăturile de apă ridicate de acesta, atunci când prindeam ploaie pe drum. Deci am mai progresat un pic, acum noroiul e mai mult intrajudețean decât național. 🙂

Una peste alta, încă ne despart multe de UE, dar mai ales noroiul, de pe drum sau de pe scena politică, unde văd niște domni cam infantili și un pic imberbi (cred ca nu e nevoie să-i mai numesc pe stimabilii Ponta, Antonescu și Voiculescu) se chinuie să pară bărbați (de stat, firește) declamându-și pițigăiat dragostea unul pentru celălalt (halal ménage à trois).