Inevitabilul s-a produs. După două declarații (vezi aici și aici) fără echivoc ale “marelui om politic antisistem”, iată că avem ocazia să constatăm cam câtă bază se poate pune pe vorbele, altfel patriotard-contondente și exprimate cu glas tunător ale politicianului de cartier.

Cele două destine, cel al subinginerului mono-industrial și cel al student-sindicalistului semirural s-au putut în sfârșit uni la Iași (e drept că au ratat 24 Ianuarie). Fiindcă dacă cineva își inchipuie că acești doi “corifei” ai demagogiei sunt în antagonism, se înșeală amarnic. Dl. deputat de ACB (Alexandru cel Bun) nu e nimic altceva decât unealta servilă (și servită) a celui care întâi se deszăpezește pe el și apoi, când o fi, și pe cei din orașul pe care pretinde că îl conduce.

Unul (servilul/servitul), va face mare gălăgie (cum ne-a obișnuit deja) la alegerile locale, pentru a-i asigura stăpânului său de la Palatul Roznovanu o cale mai lină, speră amândoi, către un nou mandat la Primăria Iași. Nu-i va lua locul, așa cum se laudă, nici măcar nu intenționează așa ceva, dar îi va livra niscaiva consilieri (2-3) pe care îi va folosi drept monedă de schimb în atingerea obiectivului pe care de fapt îl urmărește: încă patru ani de proiecte gen “eticheta moale” și de trai lipsit de griji în Parlament.

Din păcate, vreo câteva luni de acum încolo, la fostul cinema “Dacia” va rula doar o comedie ieftină: “Demagogul de sub fusta Elodiei”…