E minutul 89, e 2-2 după un 2-0 descurajant pentru “tunari” al celor de la Barça, dar am senzația, după cum s-au desfășurat lucrurile până acum, că încă se mai pot întâmpla multe în acest meci de vis Arsenal - Barcelona… E genul acela de spectacol fotbalistic în care timpul se dilată, fiecare minut fiind cât o repriză din campionatul nostru minunat. Am avut de toate: o dorință de dominare a spaniolilor ca de pe vremea Invincibilei Armada, încrâncenare ca în tranșeele primului mare război, reviriment tipic britanic ca după “Bătălia pentru Anglia” (nu întâmplător fac trimiterile la istorie, cred că fotbalul a înlocuit azi, cu armatele ei de mercenari, bătăliile de altă dată)…

Ce mai, un meci absolut superb, care mă face să mă gândesc cu nostalgie, regret dar și mândrie la Steaua de la sfârșitul anilor ’80…

Gata, s-a terminat 2-2… Ce meci!!! Numai Champions League poate oferi acum un asemenea spectacol. Fotbal total…

A, să nu uit, Poli joacă vineri la Piatra Neamț “derbyul” supraviețuirii.

PS: mă uit că în câteva minute stadionul aproape s-s golit. Câteva zeci de mii de oameni au ieșit în doar 3-4 minute de pe stadion. La noi la Iași, vă las pe voi microbiștii să apreciați…