Oct 6, 2011 | Diverse, Politică
Azi de dimineață, iMac-ul meu, care deschide browserul pe pagina implicită www.apple.com mi-a arătat o imagine (cea alăturată) care probabil a făcut deja înconjurul lumii, dacă nu al celei obișnuite, atunci cu siguranță al lumii celor pasionați de computere și tehnologie… Steve Jobs nu mai e… Nu mai e nici pentru Apple, care cred că știind că sfârșitul său era aproape l-au omagiat pentru ultima dată, încă în viață, prin acel eveniment “Let’s Talk iPhone” de alaltăieri, nu mai e nici pentru lumea tehnologiei de azi căreia i-a dăruit atâtea lucruri pe care azi le considerăm firești în viața noastră, fie că vorbim de computere “all in one”, fie că vorbim de telefoane inteligente, fie că vorbim de mp3/4 playere… În fine, Steve nu mai e aici nici pentru comunitatea oamenilor de afaceri, căreia i-a demonstrat că poți crea într-o viață (scurtă) de om, de la o firmă “de garaj”, un gigant tehnologic și financiar care acum depășește firme de talia Exxon (afaceri petroliere) sau General Electric…
Dar cred că mai presus de orice altceva, ceea ce a oferit lumii Steve Jobs a fost lecția, demonstrată prin propria sa viață, că poți crea orice, deveni orice, dacă deții resursele necesare de voință pentru a-ți urma visul.
Dumnezeu să-l odihnească și, sincer, mi-aș dori să apucăm ziua în care să putem omagia și în România oameni de talia unui Steve Jobs, oameni care să aducă prosperitate acestei țări și lor înșile prin puterea lor creativă. Sunt mulți aceștia, dar încă nu știm să-i prețuim și să-i lăsăm (nu să-i ajutăm, ci doar să-i lăsăm) să-și parcurgă drumul pentru care sunt destinați. Pentru că prea mult ne-am lăsat copleșiți de tot felul de indivizi îmbogățiți de tranziție, care la rândul lor și-au creat/cumpărat, în timp, o clasă politică pe măsura micimii caracterelor lor… Poate e momentul acum să schimbăm ceva.
Oct 3, 2011 | Politică
Am citit astăzi despre excelenta acțiune a Organizației de Tineret a PDL Iași privind retragerea inițiativei de modificare a Legii Educației naționale (așa numita “lege Andronescu”), prin care accesul la Universitate ar putea fi oferit indiferent de trecerea (sau nu) cu succes a examenului de Bacalaureat.
Ca urmare, vin în ajutorul lor prin crearea acestei petiții online prin care vă puteți exprima sprijinul față de acțiunea OT-PDL Iași de încurajare a performanței în învățământ și descurajare a populismului cu orice preț.
Încă o dată, acțiunea, ca și meritele, aparțin în totalitate tinerilor din PDL și mă bucur că această inițiativă vine chiar din rândul lor, al tinerilor.
Oct 1, 2011 | Politică
Un apel la rațiune, un apel la bun-simț, un apel la normalitate… Așa aș numi ceea ce vreau să cer celor care ar putea decide zilele acestea “îngroparea” unui proiect aproape finalizat, anume Institutul Oncologic Iași. Îi spun așa, fiindcă așa s-ar fi numit probabil și în anii ’80, când acest proiect a fost pierdut în favoarea Clujului, tot din cauza unor oameni care nu au înțeles care sunt prioritățile Iașului și ale întregii regiuni, ale oamenilor de fapt.
Vreau să fiu bine înțeles: Iașul are imensă nevoie de ambele proiecte! Atât de Spitalul regional pentru urgențe medicale, cât și de Institutul Oncologic. Mai mult, demersul meu e total dezinteresat, de fapt nu dezinteresat, ci în interesul unor oameni obișnuiți, oameni care suferă… Nu am inițiat acest proiect, nu am emis caiete de sarcini, nu am organizat licitații pentru el, nimic, decât legătura pe care o poate avea orice ieșean cu acest subiect. Dar ce se întâmplă zilele acestea, să vii și să forțezi deturnarea unui proiect de o asemenea amploare și valoare în scopuri strict politice, ca să nu spun politicianiste, e deja lipsit de o minimă onestitate, chiar inadmisibil…
Spre deosebire de unii colegi ai mei care s-au exprimat (și foarte bine au făcut!) asupra acestui subiect, am două motive în plus să vorbesc acum: am o diplomă de doctor medic (așa cum e ea intitulată oficial) și am lucrat timp de câțiva ani în domeniul produselor farmaceutice utilizate în oncologie. Știu fiecare secție, clinică sau institut oncologic din țară și pe toți cei ce lucrează și contează în această specialitate. Știu foarte bine ce înseamnă pentru Cluj existența IOCN (Institutul Oncologic Cluj-Napoca). Știu ce a făcut marele profesor Ghilezan acolo. Știu foarte bine ce înseamnă pentru București IOB-ul. De aceea poate știu mai bine decât mulți alții ce ar însemna IOI-ul (Institutul Oncologic Iași) pentru acest oraș și pentru întreaga Moldovă.
Ar însemna că mii de pacienți nu ar mai străbate sute de kilometri dus și alte sute pe drumul de întoarcere, într-o stare pe care doar ei o pot înțelege și descrie, doar pentru o “internare de zi” la București sau la Cluj. Ar însemna să dăm întregii Moldove, de la Suceava pănâ la Galați un centru de excelență în medicină. Ar însemna să-i dăm Iașului, a cărui Universitate de Medicină se plasează între primele 10 Universități ale României, șansa de a reține aici tineri medici talentați, pentru o specialitate atât de necesară, care altfel ar pleca fie spre Cluj sau București, fie spre alte orizonturi mai îndepărtate…
De aceea, fac acest apel, în calitate de medic, de fiu al unei paciente care parcurgea acum mai mulți ani, în aceeași zi, cu trenul, 400 km dus și 400 km întors pentru a face chimioterapie la Cluj iar apoi alți 400 km dus, plus 400 km întors pentru radioterapie la București, în calitate de ieșean, dacă e nevoie chiar și în calitate de fost vice-primar al acestui oraș: vă rog, pe Dvs. cei care decideți în aceste zile, nu sacrificați Institutul Oncologic Iași pe “altarul” politicii!
Faceți acest lucru nu pentru că vă rog eu și alții, ci pentru că așa este corect și drept! Pentru Iași și pentru întreaga Moldovă. Pentru oameni! Iar în secunda imediat următoare tăierii panglicii de inaugurare a Institutului Oncologic Iași, dragi prieteni, haideți să pornim următoarea bătălie, cea pentru Spitalul Regional de Urgență!
Sep 22, 2011 | Diverse
Citesc aici și aici despre o mare “grozăvie” (cu abordări total diferite, felicitări d-lui Ghețău)… O doamnă (Laura Munteanu) a postat niște fotografii pe profilul ei de pe Facebook…
Vreau să spun de la bun început: am fost coleg de facultate cu Laura, dar nu ne-am văzut de vreo 16 ani, adică de când am terminat facultatea. Era și atunci, ca și acum, genul de om pe care îl/o remarci. Adică o persoană cu mult șarm și personalitate.
Astăzi, a devenit faimoasă pe internet și în toată țara, dacă nu în toată lumea (după rezultatele căutării pe google.com) pentru niște fotografii postate pe un site, în speță facebook.com. Un site în care cuvântul de ordine e “prieten”/”friend”. Un site în care conexiunile se realizează funcție de simpatii, cunoștințe reciproce, prietenii mai vechi sau mai noi.
Un “prieten” (un pic obsedat, probabil) sau vreo “prietenă” (cel mai probabil invidioasă) au trimis aceste fotografii către presă. Nu discut aici locul în care au fost imortalizate aceste fotografii, cu siguranță nu cel mai potrivit, dar de la a judeca în plan personal aceste imagini și până la a le “vinde” presei dornice de senzațional e cale lungă…
Știu, sunt în plină campanie elctorală internă în partid și această postare, mai ales astăzi, ar putea să fie folosită în defavoarea mea. Dar nu pot fi indiferent și nici nu am chef să abdic de la principiile mele, atunci când spațiul intim, personal, al cuiva este invadat doar din dorința de a crea o “știre”… Cât putea să-i fi luat Laurei să facă acele fotografii? Probabil maxim 5-10 minute… Adică foarte puțin din pauza de prânz… Deci pică “teoria” timpului pierdut la serviciu.
Celor “șocați” de aceste fotografii, le spun doar atăt: “un bărbat moralist e de obicei un ipocrit, iar o femeie moralistă e întotdeauna o femeie ștearsă”. Pentru cărcotași, asta a spus-o Oscar Wilde, un om care a avut realmente de a face cu “moraliștii” epocii sale…
Sep 19, 2011 | Politică
Fiindcă au apărut în presă sau în media on-line destule speculații legate de candidatura mea la președinția filialei județene Iași a PDL, vreau să fac unele remarci:
- decizia a fost luată pe ultima sută de metri, dar a fost în întregime opțiunea mea; am considerat că profilul meu, oferta mea pentru partid nu sunt redundante cu cele ale celorlalți candidați;
- consider, și sper să nu mă înșel, că CV-ul meu, atât în ce privește educația (facultățile absolvite, Universitățile la care am studiat, dorința de a continua acest proces), cât și vărsta, energia și experiența de viață acumulate până în prezent creează un portret ce se suprapune profilului dorit de ieșeni în fruntea filialei unui partid;
- cred că după ce am fost direct implicat în conducerea unui număr de 6 (șase) campanii electorale pe care le-am căștigat (cu un singur regret legat de Primăria Municipiului Iași, dar acolo e o discuție lungă de purtat asupra cauzelor), pot fi îndreptățit să cred că pot conduce cu succes această filială în viitoarele bătălii electorale;
- cunosc această filială organizație cu organizație, măcar din perioada în care am organizat alegerile în fiecare organizație locală din județ, ca să nu mai amintesc și experiența înființării unui partid de la zero, împreună cu colegii din fostul PLD;
- consider că filiala PDL Iași are nevoie de un suflu nou, de o schimbare la față (nu doar de schimbarea unor fețe din fruntea sa) și de o reală deschidere către cetățenii județului și ai municipiului Iași;
- cred că e foarte important să atragem spre PDL oameni de valoare (știu că pare demonetizat ce spun, dar n-am găsit acum altă formulare), oameni care la rândul lor să fie voci ascultate în mediile din care provin, dar și în partid. Trebuie să rezolvăm în favoarea cetățeanului ieșean dilema din interiorul partidului “vechi activist vs. nou venit” iar acolo unde noul venit aduce mai multă vigoare electorală, mai multă credibilitate, vechiul activist trebuie să înțeleagă acest lucru și să-l accepte, chiar dacă asta înseamnă un pas în spate;
Toate acestea, dar și altele, sunt motivele pentru care candidez. Iar acum vreau să fac câteva precizări.
Nu candidez pentru a avea neapărat o funcție. Nu mă agăț de funcții. Am dovedit acest lucru atunci când am plecat din Primăria Iași, renunțând în același timp și la demnitatea de consilier local. Așa am considerat corect atunci, iar acum aș proceda exact în același mod.
Candidatura mea este una sinceră, nu e de circumstanță, nu e dintr-un calcul politicianist, nu mă voi retrage în favoarea nimănui și o voi susține până la capăt.
Candidatura mea nu e determinată de dorința de a obține funcția de președinte ca scop în sine, ci pentru a propune și impune un proiect și un traseu către succes organizației județene a PDL Iași.
Iar pentru a dovedi că sunt sincer, anunț aici că NU îmi voi mai depune candidatura pentru nicio altă funcție din biroul permanent județean al PDL Iași, în afară de cea deja depusă și aprobată astăzi de către Biroul Permanent Național, anume cea pentru postul de președinte al filialei județene.
Azi de dimineață, iMac-ul meu, care deschide browserul pe pagina implicită www.apple.com mi-a arătat o imagine (cea alăturată) care probabil a făcut deja înconjurul lumii, dacă nu al celei obișnuite, atunci cu siguranță al lumii celor pasionați de computere și tehnologie… Steve Jobs nu mai e… Nu mai e nici pentru Apple, care cred că știind că sfârșitul său era aproape l-au omagiat pentru ultima dată, încă în viață, prin acel eveniment “Let’s Talk iPhone” de alaltăieri, nu mai e nici pentru lumea tehnologiei de azi căreia i-a dăruit atâtea lucruri pe care azi le considerăm firești în viața noastră, fie că vorbim de computere “all in one”, fie că vorbim de telefoane inteligente, fie că vorbim de mp3/4 playere… În fine, Steve nu mai e aici nici pentru comunitatea oamenilor de afaceri, căreia i-a demonstrat că poți crea într-o viață (scurtă) de om, de la o firmă “de garaj”, un gigant tehnologic și financiar care acum depășește firme de talia Exxon (afaceri petroliere) sau General Electric…