În apărarea Laurei…

Citesc aici și aici despre o mare “grozăvie” (cu abordări total diferite, felicitări d-lui Ghețău)… O doamnă (Laura Munteanu) a postat niște fotografii pe profilul ei de pe Facebook…

Vreau să spun de la bun început: am fost coleg de facultate cu Laura, dar nu ne-am văzut de vreo 16 ani, adică de când am terminat facultatea. Era și atunci, ca și acum, genul de om pe care îl/o remarci. Adică o persoană cu mult șarm  și personalitate.

Astăzi, a devenit faimoasă pe internet și în toată țara, dacă nu în toată lumea (după rezultatele căutării pe google.com) pentru niște fotografii postate pe un site, în speță facebook.com. Un site în care cuvântul de ordine e “prieten”/”friend”. Un site în care conexiunile se realizează funcție de simpatii, cunoștințe reciproce, prietenii mai vechi sau mai noi.

Un “prieten” (un pic obsedat, probabil) sau vreo “prietenă” (cel mai probabil invidioasă) au trimis aceste fotografii către presă. Nu discut aici locul în care au fost imortalizate aceste fotografii, cu siguranță nu cel mai potrivit, dar de la a judeca în plan personal aceste imagini și până la a le “vinde” presei dornice de senzațional e cale lungă…

Știu, sunt în plină campanie elctorală internă în partid și această postare, mai ales astăzi, ar putea să fie folosită în defavoarea mea. Dar nu pot fi indiferent și nici nu am chef să abdic de la principiile mele, atunci când spațiul intim, personal, al cuiva este invadat doar din dorința de a crea o “știre”… Cât putea să-i fi luat Laurei să facă acele fotografii? Probabil maxim 5-10 minute… Adică foarte puțin din pauza de prânz… Deci pică “teoria” timpului pierdut la serviciu.

Celor “șocați” de aceste fotografii, le spun doar atăt: “un bărbat moralist e de obicei un ipocrit, iar o femeie moralistă e întotdeauna o femeie ștearsă”. Pentru cărcotași, asta a spus-o Oscar Wilde, un om care a avut realmente de a face cu “moraliștii” epocii sale…

Despre candidatura mea la președinția PDL Iași

Fiindcă au apărut în presă sau în media on-line destule speculații legate de candidatura mea la președinția filialei județene Iași a PDL, vreau să fac unele remarci:

- decizia a fost luată pe ultima sută de metri, dar a fost în întregime opțiunea mea; am considerat că profilul meu, oferta mea pentru partid nu sunt redundante cu cele ale celorlalți candidați;

- consider, și sper să nu mă înșel, că CV-ul meu, atât în ce privește educația (facultățile absolvite, Universitățile la care am studiat, dorința de a continua acest proces), cât și vărsta, energia și experiența de viață acumulate până în prezent creează un portret ce se suprapune profilului dorit de ieșeni în fruntea filialei unui partid;

- cred că după ce am fost direct implicat în conducerea unui număr de 6 (șase) campanii electorale pe care le-am căștigat (cu un singur regret legat de Primăria Municipiului Iași, dar acolo e o discuție lungă de purtat asupra cauzelor), pot fi îndreptățit să cred că pot conduce cu succes această filială în viitoarele bătălii electorale;

- cunosc această filială organizație cu organizație, măcar din perioada în care am organizat alegerile în fiecare organizație locală din județ, ca să nu mai amintesc și experiența înființării unui partid de la zero, împreună cu colegii din fostul PLD;

- consider că filiala PDL Iași are nevoie de un suflu nou, de o schimbare la față (nu doar de schimbarea unor fețe din fruntea sa) și de o reală deschidere către cetățenii județului și ai municipiului Iași;

- cred că e foarte important să atragem spre PDL oameni de valoare (știu că pare demonetizat ce spun, dar n-am găsit acum altă formulare), oameni care la rândul lor să fie voci ascultate în mediile din care provin, dar și în partid. Trebuie să rezolvăm în favoarea cetățeanului ieșean dilema din interiorul partidului “vechi activist vs. nou venit” iar acolo unde noul venit aduce mai multă vigoare electorală, mai multă credibilitate, vechiul activist trebuie să înțeleagă acest lucru și să-l accepte, chiar dacă asta înseamnă un pas în spate;

Toate acestea, dar și altele, sunt motivele pentru care candidez. Iar acum vreau să fac câteva precizări.

Nu candidez pentru a avea neapărat o funcție. Nu mă agăț de funcții. Am dovedit acest lucru atunci când am plecat din Primăria Iași, renunțând în același timp și la demnitatea de consilier local. Așa am considerat corect atunci, iar acum aș proceda exact în același mod.

Candidatura mea este una sinceră, nu e de circumstanță, nu e dintr-un calcul politicianist, nu mă voi retrage în favoarea nimănui și o voi susține până la capăt.

Candidatura mea nu e determinată de dorința de a obține funcția de președinte ca scop în sine, ci pentru a propune și impune un proiect și un traseu către succes organizației județene a PDL Iași.

Iar pentru a dovedi că sunt sincer, anunț aici că NU îmi voi mai depune candidatura pentru nicio altă funcție din biroul permanent județean al PDL Iași, în afară de cea deja depusă și aprobată astăzi de către Biroul Permanent Național, anume cea pentru postul de președinte al filialei județene.

Din nou student – 2

Admitere master septembrie 2011Ieri s-au afișat rezultatele admiterii de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social–Politice, secția Studii europene de integrare şi securitate, așa că de-acum sunt în mod oficial student 😀 Dacă nu mă credeți, am atașat și o poză :))

Așa că, după toate încurajările primite, mingea e în terenul meu. Promit să nu mă fac de râs!

P.S.: Aaaaa, să nu uit… am fost la câteva sutimi de locul 3… Off… tinerii din ziua de azi, mi-au luat-o înainte :)))

Candidez.

Astăzi, 16.09.2011 am trimis către cancelaria președintelui PDL, dl. Emil Boc, cererea de candidatură la postul de Președinte al Biroului Permanent Județean al PDL Iași. Sper ca Biroul Permanent Național al PDL să aprobe această candidatură în ședința de luni 19 septembrie.

Mâine, după ce mă voi întoarce din periplul prin trei colegii electorale din județ, vă voi da detalii despre această decizie.

Din nou student… :)

Ieri am postat pe Facebook (un mediu care îmi place foarte mult, recunosc) anunțul că voi fi din nou student. Răspunsul a fost unul care mi-a confirmat că pe facebook (fb, cum îi spun “inițiații”) ai într-adevăr prieteni. Adevărați, nu virtuali. O mulțime de mesaje de sprijin, de încurajare, de felicitare… Și spun <confirmat> fiindcă prima experiență, dacă vreți s-o numim așa, a fost de ziua mea de naștere. Cele mai frumoase și mai multe mesaje de felicitare de ziua mea au venit de la prietenii mei din această rețea. Dar să ne întoarcem la obiectul postării… Într-o postare viitoare am să explic de ce. Acum vreau doar să mă refer la ce a apărut azi în media online ieșeană. Și sunt realmente onorat de această atenție! Voi cita doar intervenția de pe site-ul d-lui Ghețău:

Se pare că postarea mea anterioară a avut un impact mai mare decât mi-aș fi putut eu imagina…

newsiasi.ro

respectiv,

Jurnal Virtual

Însă vreau să postez aici și o mică precizare referitoare la ultima frază din articolul d-lui Ghețău (va apărea probabil și pe site-ul D-sale):

Un mic amendament. Nu voi putea fi “dezamăgit” de ceea voi “găsi” la UAIC dintr-un motiv foarte simplu: am ales Universitatea “Al. Ioan Cuza”, în primul rând, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social – Politice și specializarea Studii europene de integrare şi securitate, în al doilea rănd, tocmai datorită încrederii în această universitate și în calitatea actului didactic de aici și fiindcă am fost atras de programa specializării alese… Așa că nu aș vrea să se creadă cumva că voi fi un fel de cârcotaș în “uniformă” de student, ci doar, după două facultăți absolvite, un student mai exigent, mai ales cu el însuși. Nu-mi stă în caracter și nici nu mi-aș putea permite vreodată să critic niște oameni care au făcut carieră în domeniul în care eu abia aspir să pătrund…

Și încă ceva: dacă, prin voia lui Dumnezeu și eforturile mele, voi absolvi, sper eu merituos, și cursurile specializării la care tocmai m-am înscris, voi fi mândrul student și/sau absolvent a 4 (patru) din primele cele mai bune 10 universități ale României. Și am să le enumăr aici în ordinea cronologică în care le-am devenit student: Univ. Tehnică “Gh. Asachi” Iași, Univ. de Medicină “Carol Davilla” București, Univ. de Medicină și Farmacie “Gr.T. Popa” și Univ. “Al.I. Cuza” Iași. O spun fără să mă laud că nu știu mulți colegi din politica ieșeană și poate chiar națională care să poată să enumere un “careu” precum cel de mai sus…