Așa cum scriam acum aproape 3 luni, cred că dacă se va judeca fără obișnuitele „bisericuțe” balcanice, scandinave etc., melodia României de la ediția din acest an a Eurovision are șanse să termine între primele 5 piese ale concursului. Nu ne rămâne decât să le ținem pumnii celor doi și să sperăm… Începînd de la 22.00.
Și încă un Hai România pentru tricolori, care în această seară joacă, de la orele 20.30, un amical cu echipa Ucrainei. Începem azi un urcuș anevoios către Europenele din 2012 din Ucraina și Polonia. Poate mai schimbăm ceva și la mentalitate până atunci… Greu n-ar trebui să ne fie să ajungem acolo, fiindcă aproape jumătate din echipele înscrise în calificări vor ajunge la turneul final (24 echipe)! Oricum, meciul e la o oră care ne permite numai bine să ne „încălzim” pentru finala Eurovision 🙂 Hai băieți, să vedem ce puteți! 🙂
Aseară, la finala UCL (UEFA Champions League pentru necunoscători) am văzut pentru prima dată un videoclip așa cum numai “The Expendables” se anunță a mai fi. Auzisem de el, dar aseară l-am văzut pentru prima dată de la un cap la celălalt. Mi se pare de excepție prin numărul de personalități sportive prezente, prin idee, prin mod de realizare, dar mai ales pentru spiritul pe care îl promovează și pentru mesajul pe care-l transmite: “Scrie-ți (singur) viitorul!”. Avem câte ceva de învățat chiar și din videoclipuri 🙂
Am aici o îmbinare fericită între talentele a două formații de excepție: pe de o parte, Depeche Mode, una din formațiile pe care le apreciez cel mai mult datorită longevității, originalității și creativității dovedite pe parcursul a aproape 30 ani. Cealaltă formație e una care excelează în stilul “industrial”, dar cu influențe diverse, o formație care parcă strigă frustrarea “Ossie” (toți membrii ei sunt născuți în fosta RDG) de după reunificarea Germaniei: Rammstein. Melodia pe care vreau să o expun azi e o interpretare germană a unei melodii englezești: “Stripped”. E una din puținele melodii în engleză ale formației Rammstein, iar videoclipul (sunt vreo două clipuri, dar l-am ales pe cel oficial) e un colaj al filmului “Olympia”, creație a faimoasei Leni Riefenstahl cu ocazia Olimpiadei din 1936 de la Berlin. Mie personal mi-a plăcut la această variantă (“cover”, cum i se mai spune) tonul inconfundabil al vocii lui Till Lindemann și instrumentația plină și vibrantă. Sper să vă placă și vouă.
Și fiindcă nu v-am mai adus de ceva timp o melodie din rândul celor pe care le consider a fi de referință în perioada anilor 80, vă propun azi un sound mai „electro”. E un videoclip din 1981, al celor de la Visage (formație britanică, în ciuda francezei vorbite în această melodie și a numelui rezonând în aceeași limbă).
Mai lungă decât mi-aș fi dorit-o, dar instructivă, asta pot spune cu siguranță, s-a sfârșit pauza de pe blogul meu. Voi reveni cât de curând cu impresii din călătoria tocmai încheiată, dar și cu câteva idei noi ce mi-au venit în această perioadă.
Privacy & Cookies: This site uses cookies. By continuing to use this website, you agree to their use.
To find out more, including how to control cookies, see here:
Cookie Policy
