Fiindcă văd că unele comentarii făcute de mine apropos de întâlnirea organizată de mișcarea “Noua Republică” au stârnit interesul, ba chiar și o reacție mai vehementă a unuia dintre comentatorii blogului d-lui Ghețău, mă simt dator să clarific un pic impresiile pe care le am vis-a-vis de această, sper eu, viitoare formațiune politică de dreapta.

În primul rând vreau să spun că eu unul privesc cu foarte mare simpatie și speranță apariția unei noi și veritabile formațiuni de dreapta pe scena politică actuală. M-am dus la întâlnirea cu dl. Mihail Neamțu fiindcă în general nu-mi place să vorbesc despre ceva doar din auzite (așa cum din păcate fac prea mulți) ci după ce iau contact direct cu persoana sau evenimentul respectiv. Mai mult, remarcile mele, departe de a încerca să decredibilizeze această nouă inițiativă, mi-aș dori să fie interpretate ca un îndemn la luciditate, pragmatism și o mână de ajutor întinsă cu toată sinceritatea.

Ce mă califică să mă pronunț pe tema asta? Poate faptul că am trecut nemijlocit prin experiența înființării unui partid (PLD), partid care a fost clădit exact pe același teren ideologic și pe aceleași principii pe care vrea sa apară acum și Noua Republică.

M-am dus acolo fără să știu mare lucru despre domnul Neamțu, sau despre amploarea “fenomenului” Noua Republică la Iași, decât ceea ce putusem vedea pe pagina facebook a acestei mișcări la Iași și pe site-ul formațiunii. Informațiile pe care le aveam erau că la Iași această mișcare are un număr destul de mare de aderenți (cel puțin de ordinul zecilor), că aceștia provin din sectorul privat (preponderent IT, din cele citite) și că dl. Neamțu este un om de valoare, care a trecut prin acea fază prin care am trecut și eu acum câțiva ani, când din simplu cetățean am decis să încerc să schimb ceva în orașul meu și în țara mea, implicându-mă activ în politică. În plus, citisem deja manifestul lor, pe care l-aș putea amenda în câteva locuri, în calitate de om care are de acum o minimă experiență în acest domeniu.

OK, acum să vedem ce am găsit… Și vreau să repet: fac aceste remarci, chiar dacă unele pot să apară drept critice, cu toată simpatia și prietenia.

În primul rând, pentru cei câțiva zeci (dacă nu mai mulți) de membri și simpatizanți fervenți anunțați, prezența în sală a fost sub așteptări. Dintre cei prezenți, cred că măcar un sfert erau doar curioși (precum eu sau colegul meu, dl. consilier municipal Toma Cătălin) sau trimiși acolo pentru informarea altora. Și vreau să le spun celor care pornesc această mișcare la Iași (dar și la nivel național) că un partid înseamnă de foarte, foarte multe ori, mobilizare. Mobilizare la acțiuni, mobilizare la vot, mobilizare pentru propagarea unor mesaje și idei.

Un partid care nu reușește să-și mobilizeze membrii, nu există. Și am să le spun prietenilor de la NR ce ne spunea un sociolog (dl. Kivu, dacă nu mă înșeală memoria) nouă, celor din PLD, referitor la PNG, pe vremea când acel partid cumula aproape 12% din procentele din sondaje: că acest partid (PNG) nu va exista, findcă e un partid care nu se va putea mobiliza și nefiind capabil de mobilizare nu-și va putea mobiliza nici electoratul la vot. A avut perfectă dreptate! Ori la Iași, la o întâlnire cu inițiatorul și liderul național al mișcării, trebuiau să fie prezenți aproape toți (plus cei mobilizați de aceștia) membrii sau simpatizanții NR.

Acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce ar trebui să fie și o lecție și un semnal de alarmă pentru cei responsabili de organizare. De ce spun că e și un semnal de alarmă? Fiindcă timpul rămas până la viitoarele alegeri este extrem de scurt. Și gândiți-vâ, dragi colegi din NR, câte eforturi vă așteaptă numai până la înființarea voastră ca partid. Veți vedea ce efort de mobilizare presupune simpla strângere de semnături pentru înființarea partidului. V-o spun din proprie experiență…

Apoi, părerea mea e că atunci când chemi presa, simpatizanții, membrii actuali la o primă întâlnire “oficială”, în cadrul căreia vrei să lansezi o platformă, un program, orice presupune o idee, în mod normal pregătești un material scris, fie el și minimal, care să sintetizeze mesajul ce se vrea a fi transmis. În afară de faptul că în acest fel ascultătorul își va putea aminti mai bine ideile expuse, respectivul material e și un bun vector de răspândire a ideilor prezentate spre cei ce nu au fost prezenți și către potențialii aderenți.

Trecem de partea organizatorică, unde lucrurile se pot corecta și îmbunătăți pe parcurs, și să ajungem la mesajul prezentat, în sine. Toate ideile sunt generoase și subscriu cu toată inima la ceea ce s-a spus! Dar… nu sunt noi. De douăzeci de ani vorbim în România de “națiune”, de “cetățean”, de “piață liberă”, de “popor”, “istorie”, “credință”, “dreptate”… Problema e chiar că s-a vorbit atât de mult despre ele și atâția ticăloși au atins cu vorbele lor băloase aceste teme, încât au ajuns să nu mai însemne nimic pentru urechea omului de pe stradă.

Mai e ceva, oamenii așteaptă de la politicieni soluții concrete aplicabile în intervale rezonabile de timp și cu efecte durabile. Însăși definiția politicii cuprinde termenii de știință și practică a guvernării unei entități, fie el stat sau altă colectivitate umană. Ori aici, d-nul Neamțu nu a venit cu nici un element precis. Nu a scos în evidență ce-l diferențiază pe el și ideile lui de ceilalți politicieni ce spun aceleași lucruri, de ce sunt el și ideile lui altfel… Nu a spus, de exemplu, cum vrea să reglementeze piața astfel încât aceasta să fie cu adevărat liberă. Ce idei ar pune în practică în prima zi, odată ajuns la guvernare? Care sunt măsurile nenegociabile cu care s-ar duce într-o alianță? Pănâ la ce limită e dispus să le negocieze pe celelalte? Cine sunt partenerii vizați/doriți pentru o alianță? Care e însăși esența programului de guvernare națională dar și locală cu care vrea să vină în fața oamenilor în mai puțin de un an?…

Nu am primit răspuns la nici una din întrebările de mai sus… De aceea, recunosc că am fost un pic dezamăgit… Mă așteptam la mai multă concretețe și pragmatism.

În plus, nu am regăsit nici o încercare de “localizare” a discursului, referințe mai concrete la Iași, sau ce impact ar avea asupra Iașului politicile propuse de vorbitor.

De ce spun toate acestea? Fiindcă nu pot să nu mă întorc la comparația cu PLD-ul. Să nu uităm că la vremea înființării lui, PLD-ul avea câteva atuuri majore:
- contextul politic net mai favorabil decât cel de astăzi; lumea aștepta la fel de mult ca și acum o formațiune veritabilă de dreapta, curată, cu oameni competenți, care să nu dezamăgească, doar că acum zidul neîncrederii electoratului e cu mult mai înalt și mai greu de depășit și asta, sincer, și datorită erorilor comise de PDL în ultimii trei ani. NR nu mai beneficiază azi de acest avantaj;
-  PLD avea la conducere un triumvirat de excepție, cred eu: Stolojan (tehnocrat cu o imagine extraordinară atunci) - Stoica (un ideolog de primă mână) - Flutur (absolut imbatabil ca organizator și cu o energie practic inepuizabilă). Cu tot respectul, eu despre dl. Neamțu abia am auzit de câteva săptămâni și nu pun la îndoială competențele profesionale ale d-sale dar încă nu are atuurile nici unuia din cei prezentați anterior.
- infrastructura electorală: PLD avea deja aderenți/simpatizanți capabili de mobilizare și organizare (parlamentari, primari, consilieri județeni și locali etc.). NR va trebui să facă acest efort în ritm accelerat într-un context politic mult mai dificil, numai dacă vorbim de faptul că e pe aceeși nișă cu un alt partid (pretins) de dreapta, partid care se află la guvernare, deci are resurse mult mai mari de a atrage aderenți…

Și cu toate aceste avantaje, și cu filiale numeroase (inclusiv în mediul rural, zonă pe care NR nu o vizează), PLD-ul a obținut la nivel național 7,78% din voturi în 2007. Să nu uităm că NR își propune un scor electoral dublu…

Și ar mai fi destule de spus colegilor și prietenilor de la viitorul (sper eu) PNR… De exemplu că vor trebui să-și dezvolte “anticorpi” în ceea ce privește selecția viitorilor membri. Îi avertizez că vor trebui să facă față invaziei de oportuniști, de foști membri ai serviciilor secrete, de “spioni” ai altor partide, de pioni ai mediului de afaceri ba chiar și socio- sau psihopați șamd. Vor mai trebui să știe să gestioneze frustrările unor membri, frustrări rezultate în urma procesului natural de selecție a unor lideri. Și sper să aibă înțelepciunea și tăria de a lăsa ca acest proces de selecție să fie unul natural…

Eu sper că vor reuși să treacă cu bine de toate aceste obstacole inerente unui început de drum și îi asigur că le voi fi alături cu orice sfat, dacă îl vor considera de folos. Și le mai spun ceva ce am învățat în ultimii ani din politică, dar general valabil: nu toți cei care te critică îți vor răul, după cum nu toți cei ce te laudă îți doresc binele…

Așa că, mult succes, Noua Republică!