Acest mic articol apare un pic mai târziu decât estimasem inițial, dar mai bine (cred eu) mai târziu decât deloc.

În ciuda titlului un pic negativ, vreau să încep cu o notă bună, de fapt una foarte bună, notă care cred că trebuie oferită D-nei senator Mihaela Popa. Vreau s-o laud și s-o felicit pe D-na Popa. În primul rând doresc s-o felicit pentru faptul că a primit un rol important, acela de a conduce echipa care are rolul de a reforma filiala PDL de la Iași.

Dar mai ales doresc să o felicit pentru opțiunea d-sale de a NU candida la șefia filialei județene a PDL Iași. Și vreau să o laud, pentru că sunt puțini oamenii politici capabili să-și asume povara unui asemenea efort, cel de reconstrucție, fără a fi tentați să-și valorifice avantajul creat prin deținerea unei poziții de control. Așa cum chiar domnia sa ne-a spus, va asigura o competiție corectă în partid. Ori, în opinia tuturor cred, această competiție nu poate avea loc în mod corect, atunci când unul dintre jucători este și arbitru și antrenor.

D-na Popa are curajul, în acest fel, de a spăla prin atitudinea d-sale, unul din păcatele originare ale politiciii românești: acela făcut de FSN, care a organizat, dar a și viciat prin participare, primele alegeri, așa-zis libere, din România post-decembristă. Știm cu toții că răul din ultimii 20 ani din societatea românească a început chiar de acolo, de la km 0 al lipsei de principii și de fair play. Îmi pare bine că D-na senator a înțeles acest lucru și are caracterul și curajul de a-l amenda prin gestul nobil al D-sale. Cred că D-na Popa va câștiga respectul tuturor fiind un arbitru corect și imparțial al competiției din partid, tocmai prin neimplicarea ei în această competiție. Încă o data felicitări!

Acum să trec la obiectul postării mele. Știam, încă dinainte de a face politică, faptul că în viață ești pus uneori în poziția de a face compromisuri. E oarecum de bun simț că nu ai cum și nici nu e bine, oricât de puternic ai fi sau te-ai simți, să-ți impui voința strivind dorințele sau voința altora, oricât de slabi sau puțini ar fi ei. Așa aș defini eu compromisul. Dar, cred eu, orice compromis trebuie să aibă la bază niște principii. Atunci când compromisurile sunt bazate pe principii și acestea transpar, ele sunt durabile, acceptabile și uneori chiar de dorit.

Cu totul altfel stau lucrurile însă atunci când compromisurile sunt făcute netransparent și fără a avea la bază principii. Ca să trec la exemple, un compromis a fost guvernarea alături de PSD. După părerea mea, el a avut la bază, din partea PDL cel puțin, niște principii: acela de a avea o majoritate solidă în Parlament, dar și acela de a putea apoi bate PSD-ul în alegerile prezidențiale, împiedicându-i să fructifice o eventuală opoziție politică.

Aceste principii au fost evidente și pe baza lor a avut loc atât venirea, cât și plecarea PSD-ului de la guvernare. Au fost lucruri asumate de ambele părți și, zic eu, cât se poate de transparente. Normal că acest compromis nu a fost unul plăcut. Nici pentru mine, sau alți membri simpli de partid, dar nici pentru oameni notabili din partid, cum este dl. Oltean. D-sa a fost chiar unul din cei mai plastici ilustratori ai acestui compromis în această faimoasă scenă:

Eu unul am aplaudat acel discurs și sunt convins că toți cei din PDL au făcut-o. Timpul a trecut, iar la PDL Iași s-a creat un “CODA” (comitet de organizare și desfășurare a alegerilor). Și pe cine ne trezim noi că avem în CODA? Pe exact reprezentanții “broscoiului” de neînghițit până mai ieri! Culmea, cu dl. Oltean făcând parte din CODA!

Ăsta deja nu mai e un compromis, e o compromitere a întregii munci de reconstrucție a filialei. De ce spun asta? Fiindcă acest compromis e total netransparent: nimeni, până acum nu mi-a putut răspunde cinstit și direct ce caută d-nii Nani și Butucă în conducerea (fiindcă asta e acest CODA) PDL Iași. Cel mai tranșant răspuns primit până acum a fost: “dacă sunt deja 17 membri, ce mai contează încă 2?”! Păi eu în locul lor aș fi jignit!

Dar eu, ca membru PDL, mă simt și mai jignit. Așa cum scriam și la începutul lui februarie, PDL are nevoie să se împrospăteze. Dar nu așa! Nu cu PSD-iști, ci cu oameni din afara politicii, sau măcar apropiați doctrinar de noi. Altfel, cei 60%-70% din oamenii pentru care ziua alegerilor e doar o altă zi de picnic sau de făcut curat acasă, vor continua să absenteze de la vot.

Păi ce facem, în loc să deschidem geamurile să ne intre aer curat în casă noi deschidem numai ușa de la beci, de unde ne poate veni cel mult duhoarea poșircii de anul trecut, plus eventual niște miros de mucegai? Iar apoi ne lăudăm că ne-am împrospătat???!!!…

Ăsta e semnalul de schimbare pe care-l dăm noi, faptul că aducem la vârful partidului pe cineva care acum mai puțin de un an stătea pe o înaltă funcție oferită lui de către Nichita și de către PSD? Și încă pe cineva care a susținut puternic (după cum se spune) financiar PSD-ul?

Nu știu de ce, dar refuz să cred că pepiniera de cadre a PDL a ajuns să fie tot ce refuză sau dă deoparte PSD-ul… Mai lipsește să ni se prezinte ca mare succes atragerea vreunui PC-ist.

În această idee, doresc să adresez, de pe umila mea poziție, de membru simplu al PDL, o rugăminte către oamenii de valoare sau simpli cetățeni ai acestui oraș: VENIȚI ÎN PDL! Medici, profesori, universitari, simpli muncitori sau mame casnice de copii, oameni în vărstă, sau studenți, VENIȚI ÎN PDL! Acum, poate mai mult decât oricând, e nevoie în partid de altceva decât de conserve PSD! Eu unul m-am săturat de membri care stau la cotitură să vadă “cine iese” ca să vadă încotro își mișcă taraba intereselor.

M-am săturat să bat în campanii electorale străzile orașului spunându-le oamenilor că nu le putem oferi bani sau ajutoare ca PSD-ul, dar le dăm garanția cinstei, corectitudinii și competenței, pentru ca apoi să trebuiască să le spun că aducem în partid exact pe cei despre care le spuneam că nu trebuie votați! Ce le va putea spune d-na senator Popa alegătorilor ei din Copou acum? Cum va putea ea justifica numirea celor 2 în conducerea de la Iași?

M-am mai săturat și de “vitejii” care “au fost tot timpul alături” de noi, însă, vezi Doamne, nu s-au putut manifesta fiindcă așa și pe dincolo, dar acum că suntem la putere sunt zmei, nu alta… Și dacă se poate (și trebuie neapărat să se poată, fiindcă se vor revanșa ei cumva, iar aici urmează un zâmbet al lor plin de subînțelesuri…), ar dori să mai stea un pic pe funcțiile obținute politic de la PSD sau PNL…

Încă o dată repet: nu am nimic personal cu cei doi domni menționați mai sus. Nici măcar nu ne cunoaștem decât cel mult la nivel de “bună ziua” (și asta doar într-unul din cazuri). Mai mult, cred că dacă d-lor ar rămâne în PSD, ar face un serviciu acelui partid, îmbogățindu-l cu oameni cu care noi, cei din PDL, am putea dialoga benefic pentru ieșeni, dar și pentru români. Ca adversari politici și ideologici. Dar adversari care se respectă reciproc și nu dușmani. Dar din păcate, cei doi domni nu vor putea fi niciodată membri cu inima ai PDL. Fiindcă își datorează carierele, averile și evoluțiile profesionale, PSD-ului. Respect asta și îl consider un lucru acceptabil, dar eu vreau ca PDL să fie altfel. Mai bun, mai cinstit, dar mai ales să nu-i înșele pe cei cărora le cere votul, deci încrederea.

Eu vreau un partid de membri cu sufletul alături de PDL, nu doar cu carnet la PDL. Dacă ne vom minți singuri și vom cădea în capcana în care a căzut PSD, de a ne umfla artificial cu membri de conjunctură, vom avea parte de eșecuri usturătoare începând cu 2012, atât noi cei de la Iași, cât și la nivel național…

PS: pentru cei interesați, am cerut deja în două rânduri, atât d-nei Popa, cât și d-lui Falcă, permisiunea de a nu face parte din CODA, atât timp cât consider eu că sunt încălcate spiritul PDL și demnitatea filialei prin prezența unor oameni care nu au ce căuta acolo. Deocamdată mi s-a respins cererea.