Mar 2, 2012 | Politică
Mai ieri am avut nămeți lăsați doar în grija soarelui. Astăzi avem patinoar. Mâine ne așteaptă gropile.
Sunt născut și am crescut în Iași, în plus nu mai sunt deloc tânăr, așa că am văzut de suficiente ori orașul ieșind din iarnă. Niciodată, dar repet, niciodată Iașul nu a arătat mai rău ca acum. Niciodată, nici măcar în ultimii ani ai perioadei comuniste, Iașul nu a fost lăsat mai de izbeliște ca acum. Niciodată, repet acest cuvânt, Iașul nu a avut un aer mai deprimant, nu a părut mai ponosit și mai neîngrijit ca în acest sfârșit de mandat al unui primar incompetent.
Un neica nimeni, un semidoct, un individ cățărat în cârca Iașului și a ieșenilor își bate joc de mai bine de opt ani de acest oraș și de cetățenii lui, cei care-i plătesc lună de lună leafa. Poate veți spune că folosesc termeni prea drastici, dar sunt realmente revoltat.
A mutilat urbanistic Iașul. L-a afundat economic, de-am ajuns să avem comune învecinate cu mai multă industrie decât noi și i-a adus economia la stadiul de dughene de parter de bloc, în timp ce spațiile Primăriei stau la dispoziția clientelei lui.
Nu-l leagă nimic de locul ăsta, iar asta se vede pe fiecare stradă ai merge, în orice colț al orașului te-ai duce. Odată la patru ani îl apucă “hărnicia” și asfaltează în devălmășie, după care lasă orașul să agonizeze. N-a fost în stare să termine PUG-ul. A falimentat CET-ul și tot ce a atins cu “geniul” lui managerial. A tocat banii ieșenilor sistematic și fără discernământ, ne-a făcut datori pe zeci de ani, iar în jur nu vedem nimic. Absolut nimic.
Mai nou, a mai apărut o bătaie de joc numită “proiect al Iașului”, șantierul de la Fundație (cei care au trecut în ultimele două zile prin zonă știu la ce mă refer), în condițiile în care nu s-a terminat nimic din ce era deja început, iar ce se pretinde a fi fost terminat e deja plin de gropi.
Din păcate, din ce am văzut, nici alternativele ce ni s-au prezentat până acum nu sunt mai bune. Toți cei pe care i-am văzut defilând până acum ca pretendenți la postul de Primar sunt doar beneficiari neți ai acestui oraș, a ceea ce a putut el să le ofere, nicidecum oameni care să-l iubească. Par a fi interesați (și nu au dovedit prin nimic contrariul) doar de funcția în sine și de avantajele ei, nicidecum de soarta orașului.
Sper să se găsească totuși cineva care să vrea să conducă Iașul și pe ieșeni, nu de dragul banilor sau al faimei sau din mai știu eu ce orgoliu, ci fiindcă ține la acest oraș și la oamenii lui. Numai că acel cineva va trebui găsit repede.
Până atunci, le spun incompetentului din fruntea Iașului și celor ca el: Plecați odată din orașul nostru!
Feb 23, 2012 | Politică
Ca un făcut, după ce vorbeam ieri seară despre dezavantajele pe care trebuie să și le asume în mod firesc oricine are dorința de a activa politic la un nivel cât de cât vizibil (atenția publică orientată către propria persoană, atenuarea sau dispariția totală a intimității vieții de zi cu zi, expunerea publică în ce privește bunurile proprii, obligația de a-ți asuma funcția de reprezentare, analiza detaliată a studiilor efectuate etc.), iată că astăzi am primit un document care mi-a reamintit de un alt neajuns al politicii, așa cum e ea făcută acum la noi.
Este vorba de intersectarea, în diverse momente (uneori chiar foarte des) cu oamenii lipsiți de caracter.
Dar să mă întorc la povestea mea… Sunt sunat de dimineață de la sediul PDL și mi se spune că a venit prin poștă un înscris în care apar menționat ca “numitul Grigore Gabriel” iar mai departe, ca “persoană cercetată”. Hmmmm… Ce să fie, mai ales că auzeam pentru prima dată despre așa ceva iar eu eram “dispărut” din spațiul public de mai bine de un an?
Dau o fugă la sediu și primesc un document de vreo opt (!!) pagini în care aflu că la data de 11.10.2011 (deci la aproape nouă luni de când nu mai eram vice-primar) o oarecare doamnă, care fusese un timp secretar al municipiului Iași a binevoit să mă “dea la cremenal” fiindcă i-am lezat “onoarea” profesională.
Despre ce era vorba, de fapt? La 29 septembrie 2010, dacă-mi amintesc eu corect, trebuia să aibă loc o ședință ordinară a Consiliului Local Iași. Toate bune și frumoase, consilierii prezenți în sală, gata de începerea ședinței. Lipsă doar primarul (care poate oricum să absenteze fiindcă nu e obligatorie prezența sa, el nefăcând parte din CL), moment în care secretara municipiului primește (sau se face că primește) un telefon și pleacă pur și simplu din sală. Cum fără primar se pot desfășura ședințele de CL, dar fără secretarul CL nu se poate, ședința se anulează. Lucru deloc în regulă. Motivația ei de atunci a fost, dacă îmi amintesc corect, necesitatea de a fi prezentă la o altă întâlnire. I-am explicat atunci, că pe organigrama aflată în vigoare la acea dată, singura ei atribuție era organizarea și desfășurarea ședințelor Consiliului Local, deci nu avea cum să aibă vreo altă “întâlnire” care să poată fi mai importantă. În zadar…
Mai mult, a doua zi s-a desfășurat o altă ședință, convocată, după părerea mea și a colegilor mei, în afara legii care reglementează activitatea administrației publice locale, ședință la care consilierii PDL nu s-au prezentat tocmai din motivul menționat.
Normal, am sesizat Prefectul cerându-i să analizeze dacă s-a încălcat legea, iar dacă acest lucru s-a întămplat, să ia măsurile ce se impun. Lucrurile și-au urmat cursul legal, secretara a fost suspendată ulterior, dar din cu totul alt motiv (îi încetase delegarea sau cam așa ceva).
Acum, din hârtia primită de la Parchet aflu că am fost reclamat penal pentru două lucruri: denunț calomnios (adică nu ea a părăsit ședința, ci eu am reclamat-o aiurea, probabil, fiindcă nu am primit documentul depus de d-sa) și pentru faptul că în subsolul hârtiei pe care am imprimat sesizarea către Prefect era trecută adresa sediului din București al PDL, adică în intepretarea “doamnei jurist”, falsificarea unui înscris oficial.
Normal, procurorul care a cercetat plângerea “distinsei” doamne jurist i-a desființat punct cu punct elucubrațiile, dispunând neînceperea urmăririi penale împotriva mea (faimosul NUP), dar asta mă face să-mi pun mie două întrebări iar cititorilor acestei pagini o alta.
În primul rând, cât de jos poți coborî sau fî deja, moral vorbind, pentru a face o asemenea plângere știind, ca așa-zis specialist în domeniu, că bați câmpii din punct de vedere juridic, doar cu scopul de a face rău? A doua, care derivă din prima, dacă nu e vorba de imoralitate sau pur și simplu amoralitate, ci doar de lipsa competenței, ce bază se mai poate pune pe semnătura unei astfel de persoane, semnătură pusă ca aviz de legalitate, pe atâtea acte administrative ale unui oraș de talia Iașului? Nici nu știu care e alternativa mai puțin rușinoasă…
Și acum întrebarea pentru cei doritori de a activa într-un partid: sunteți absolut siguri că vreți în politică?… 🙂
Feb 20, 2012 | Politică
E an electoral. Și ca de obicei, Gh. Nichita va începe cu pomenile de sezon. Urmează, fiți fără nicio grijă, o lungă listă de reduceri, subvenții, ajutoare, stimulente, premii și alte metode de colectat voturi prin abuzarea banului public.
Una din metodele prin care se acordă aceste pomeni (sau prin care sunt pedepsiți neascultătorii) este cea legată de acordarea (sau nu) a spațiilor necesare funcționării diverselor ONG-uri, asociații, fundații șamd, unele din ele justificându-și existența și sprijinul acordat sub diverse forme de către comunitate prin ceea ce întreprind în folosul ieșenilor, altele fiind doar organizații mascate ale PSD/Nichita sau care se pun în slujba acestora.
De aceea, vă rog să urmăriți cu atenție căror ONG-uri li se vor acorda sedii în perioada imediat următoare, fiindcă pe acea listă se vor regăsi cu prioritate sprijinitorii lui Nichita/PSD din perioada electorală ce se apropie.
După cum pe lista celor excluși veți putea identifica “indezirabilii” din punct de vedere politic.
Doriți exemple? Iată unul din categoria “slujim PSD-ul”: Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă și în Retragere, căruia, la data de 7 decembrie 2010 i se acorda un spațiu din patrimoniul Consiliului Local (inclusiv cu votul acordat cu bună-credință de consilierii PDL), iar la 24 Ianuarie 2011 își mobiliza membrii în Piața Unirii pentru a-l huidui pe președintele țării. Coincidență? Eu cred că nu!
În cea de a doua categorie îi veți regăsi cu siguranță pe cei care, vezi Doamne, nu și-au plătit căldura la timp, nu au investit în spațiile acordate, nu și-au prezentat raportul de activitate, nu au avut bască etc., toate acestea fiind doar pretexte utilizate pentru sancționarea celor ce nu s-au aliniat ideologic ori nu au putut sau pur și simplu nu au vrut a contribui într-un “anume” fel la marele comandament: realegerea lui Nichita.
PS: Câteva întrebări legate de un subiect la care m-am mai referit și în trecut, fiindcă este vorba tot de patrimoniul municipiului Iași, folosit într-o obscuritate administrativă cvasi-totală, tipică primăriei conduse de Nichita. De ce nu se desființează SC Fotbal SA? Care mai este utilitatea acestei societăți în condițiile performanțelor mai mult decât modeste ale submediocrei ACSMU? Și o alta: ce spații are în administrare această societate și cu ce beneficii pentru ieșeni sunt ele valorificate? Dar asupra acestui subiect voi reveni…
PS2: Știți că și astăzi, la aproape patru ani de la alegerile parlamentare există un senator ales în municipiul Iași căruia nu i s-a oferit încă un sediu în care să-și desfășoare activitatea din colegiu (cu excepția unei magazii oferite la un moment dat în bătaia de joc caracteristică a celui ce se vrea considerat mare dezvoltator urban)?… Asta deși toți deputățeii USL din rural au primit sedii în oraș, poate cu excepția celor din zona Pașcani, dar ce știu eu?… 🙂
Feb 17, 2012 | Politică
Inevitabilul s-a produs. După două declarații (vezi aici și aici) fără echivoc ale “marelui om politic antisistem”, iată că avem ocazia să constatăm cam câtă bază se poate pune pe vorbele, altfel patriotard-contondente și exprimate cu glas tunător ale politicianului de cartier.
Cele două destine, cel al subinginerului mono-industrial și cel al student-sindicalistului semirural s-au putut în sfârșit uni la Iași (e drept că au ratat 24 Ianuarie). Fiindcă dacă cineva își inchipuie că acești doi “corifei” ai demagogiei sunt în antagonism, se înșeală amarnic. Dl. deputat de ACB (Alexandru cel Bun) nu e nimic altceva decât unealta servilă (și servită) a celui care întâi se deszăpezește pe el și apoi, când o fi, și pe cei din orașul pe care pretinde că îl conduce.
Unul (servilul/servitul), va face mare gălăgie (cum ne-a obișnuit deja) la alegerile locale, pentru a-i asigura stăpânului său de la Palatul Roznovanu o cale mai lină, speră amândoi, către un nou mandat la Primăria Iași. Nu-i va lua locul, așa cum se laudă, nici măcar nu intenționează așa ceva, dar îi va livra niscaiva consilieri (2-3) pe care îi va folosi drept monedă de schimb în atingerea obiectivului pe care de fapt îl urmărește: încă patru ani de proiecte gen “eticheta moale” și de trai lipsit de griji în Parlament.
Din păcate, vreo câteva luni de acum încolo, la fostul cinema “Dacia” va rula doar o comedie ieftină: “Demagogul de sub fusta Elodiei”…
