Trădători de ieri și de azi…

Vreau de la bun început să spun că nu am intenția de a scrie un articol cu tentă naționalistă, dar am citit astăzi un articol din ultimul număr al revistei “22” și m-am cutremurat. Efectiv! E vorba despre un document publicat inițial în 2004 de ziarul Evenimentul Zilei, care descrie o întâlnire ce a avut loc în 1991 între consilierul prezidențial Ioan Mircea Pașcu și unul dintre consilierii sovietici ai lui Gorbaciov, pe numele său Zagladin. Îl puteți găsi și online și vă recomand să-l citiți fiindcă e foarte interesant. De ce? Fiindcă ne dezvăluie cât de la vârf s-a produs trădarea intereselor naționale în perioada lui Iliescu și a acoliților lui.

Despre efecte? Le resimțim cu toții și astăzi, fie că vorbim de anii cu care am fost dați înapoi de mineriadele menite să-l țină pe Iliescu la putere, fie că vorbim de corupția endemizată ce a cuprins România în perioada Văcăroiu sau despre mega-tunurile perioadei Năstase. Și iată, le resimțim și zilele acestea când un PSD-ist corupt ce ne-a făcut pe toți de rușine, fiindcă e român, refuză cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună să demisioneze din Parlamentul European deși toată lumea îi cere acest lucru. E doar o altă formă de trădare a intereselor naționale.

Am să vă las să citiți articolul în întregime, fiindcă merită, dar voi puncta câteva fragmente pe care le consider mai mult decât relevante…

I.M. Paşcu a spus că în conducere, la preşedintele I. Iliescu s-au discutat de mai multe ori aceste probleme (notă: ale Basarabiei). Părerea generală şi singura: nu trebuie făcut nimic care să complice poziţia conducerii sovietice, personal a lui M.S. Gorbaciov. Desigur, moldovenii sunt fraţii noştri, a spus Paşcu. Dar nimeni nu ne împiedică să dezvoltăm relaţiile frăţeşti, dacă ei vor rămâne în componenţa URSS, de care ei sunt sudaţi de o lungă istorie. „Fraţii nu trebuie să locuiască în mod obligatoriu în acelaşi apartament.“ Salvarea Uniunii RSS, în orice caz: a nu încurca cu nimic menţinerea ei, în asta vedem noi obiectivul nostru.”

Cu alte cuvinte, ce neam, ce țară?… Să nu cumva să-i deranjăm pe tovarășii sovietici…

Având în vedere acest lucru, a spus interlocutorul, într-un discurs recent, rostit din însărcinarea preşedintelui I. Iliescu la Timişoara, am spus că problema Basarabiei este pentru URSS la fel ca problema Transilvaniei pentru România. Şi, dacă nu dorim să ne facem rău nouă, atunci nu trebuie să creăm probleme Uniunii.”

Adică Iliescu și trupa lui consideră că noi avem drepturi asupra Transilvaniei, cam tot atât cât are drept Rusia (URSS la acel timp) asupra Basarabiei! Cu alte cuvinte, ce vrea să spună Iliescu prin gura lui Pașcu e că el consideră că noi am anexat Transilvania și nu avem drepturi asupra acelui teritoriu! Este absolut halucinant ce viziune au Iliescu și șleahta lui despre țara pe care o conduc! Dar dl. Pașcu nu se oprește doar la atât…

Desigur, nu putem să nu recunoaştem că în România sunt forţe care se străduiesc să aprindă „problema moldovenească“. Dar marea majoritate a acestor forţe se manifestă împotriva Frontului, împotriva actualei conduceri a ţării. „Se distinge“ în acest plan Partidul Ţărănesc, în spatele căruia se află englezii. Conducerea ţării are în vedere continuarea muncii cu aceste forţe, străduindu-se să nu permită apariţia unor probleme suplimentare pentru Uniune.”

Și au “muncit” tovarășii, cu țărăniștii, și încă cu “asupră de măsură”, nu s-au jucat. I-au infiltrat, i-au denigrat i-au mai și bătut când au apucat și totul cu scopul “nobil” de a nu crea “probleme suplimentare” măreței Uniuni. Acum înțeleg și de ce au trebuit să fie scoși de pe scena politică țărăniștii mai târziu… Dar mai urmează. Intră în scenă un alt mare “patriot”, ambasadorul României la Moscova din acea vreme, un anume Șandru:

Prezent la discuţie, ambasadorul României, V. Şandru, a adăugat că el, din însărcinarea conducerii, s-a întâlnit cu conducătorii Moldovei şi le-a adus la cunoştinţă punctul de vedere al lui I. Iliescu, despre care a vorbit I.M. Paşcu.”

Cu alte cuvinte, li s-a spus celor din Basarabia “fraților, nu vă mai agitați cu prostii precum Unirea, Poduri de Flori și alte alea, că noi nu vă vrem la noi în apartament”. Dacă nici asta nu se încadrează la capitolul trădare națională, chiar nu mai știu ce s-ar potrivi acestei definiții…

Se trece apoi la chestiuni globale (era vremea războiului din Iraq, ce a urmat invadării Kuweitului), context în care dl. Pașcu a elucubrat grațios despre cât de prost vor ieși americanii pe termen mediu și lung și cum ei și “lacheii” lor englezi vor fi izolați de restul lumii. O mentalitate demnă de anii ’50. Iar ăștia au condus România la începutul anilor ’90 și nu numai…

Și, normal, ca orice comunist care se respectă, totul se încheie apoteotic cu o limbă suculentă aplicată dosului Marelui Urs de la Răsărit. Citiți și vă minunați:

Un rol deosebit în această situaţie dificilă îl poate juca URSS, singura mare putere care a avut până la sfârşit o poziţie principială. La Bucureşti se speră că, la momentul potrivit (de exemplu, imediat după eliberarea Kuweitului), URSS va prezenta un plan bine gândit de acţiune în viitor, planul de restabilire a păcii şi de creare a unui sistem de securitate în regiune.”

De ce am abordat acest subiect? Fiindcă acești trădători de neam încă mai sunt printre noi, iar tovarășul Iliescu, împreună cu camarila lui, este și acum factorul de decizie cel mai important al PSD, adică nucleul dur și componenta cea mai importantă a USL, adică exact forța care vrea să conducă pe mai departe România. Inclusiv Iașul…

PȘD (cu Ș de la șpagă)

Iată că s-a trezit și dl. Ponta să solicite demisia colegului Severin… Prea târziu și neconvingător. Răul e deja făcut, iar gesturi de paradă precum acesta nu folosesc. D-sa trebuia să fie primul care să ceară demisia €-deputatului Severin, nu Monica Macovei!

Și revenind la d-na Macovei… Se vede acum că propunerile d-sale pentru Statutul PDL au fost corecte. Tocmai pentru ca noi, PDL, să putem evita episoade jenante precum acesta al PSD. Lucru pe care îl dovedește chiar cronologia acestui scandal din PE. Am văzut cu toții cum s-a reacționat în cazul “€-lobby”: austriacul = demisie imediată și ieșirea din politică; slovenul (un pic mai balcanic) = demisie puțin întârziată, dar înainte de a-i fi cerută de liderul socialiștilor europeni; PSD-istul carpatin = circ, adică: se dă victimă, jură că-i nevinovat, face o conferință de presă în care, precum Ceaușescu, “se transformă din acuzat în acuzator”, se autosuspendă de formă din PSD, i se cere civilizat prin purtătorul de cuvânt al lderului socialiștilor europeni demisia, dar se face că n-aude, se vede cu șeful lui european și se mai autosuspendă un pic și de pe-acolo, doar doar o trece urgia, vin toți colegii lui europeni (nu și români, însă) și-i zic să se ducă n…bii acasă, el tace, iese la rampă și șeful lui de la București, care se trezește abia acum, precum Prințesa din Pădurea Adormită și-i cere demisia, el nimic șamd…

Iar în tot acest timp, bravul nost’ europarlamentar de Bahlui ne ține prelegeri despre… ei bine, despre Libia! :)) Halal principii la PSD…

UPDATE: Telenovela PȘD (cu Ș de la șpagă) continuă. Dl. Severin e de neclintit, nu-l înduplecă nimeni și nimic, nici îndemnurile europene, nici scâncetele Pontiene… Așa că va deveni social-democrat independent! 🙂

UPDATE 2: S-a trezit și dl. Ivan din revelațiile despre Libia și a cerut în final, și el, demisia colegului său de grup socialist. E 22 martie…

€-parlamentarii PSD (2)

Ce demisie, ce rușine?… Dl. Severin merge înainte cu o indiferență demnă de un adevărat PSD-ist! Ce dacă și-au dat ceilalți doi demisia? Niște proști! Le arătăm noi, PSD-iștii români cum se face în situații de-astea: îngroșăm obrazul, ne batem cu pumnii în piept că suntem incomozi, de-aia am luat/cerut șpagă, ridicăm semeț privirea social-democrată și mai tragem un bocet pe umerii poporului (de mila lui, desigur). După care venim și explicăm proștilor cum ne batem noi, PSD-iștii pentru bunăstarea poporulu’, drepturile sindicatelor, asistaților social, pensionarilor, asistenților medicali șamd. Onoare? Doar pentru fraieri! Rușine? Ce-i aia? Ne-am făcut țara de râs? Ete, na! Bani să iasă…

Mda, triste concluzii se pot trage din episodul “€-parlamentarul PSD”… Prima ar fi că orice ar face de-acum înainte, ne-a făcut deja țara de râs. Sunt curios cum se va răsfrânge încăpățânarea d-lui (dacă i se poate spune așa unui șpăgar) Severin de a părăsi Parlamentul European asupra celorlalți reprezentanți ai României. De fapt știu deja: alții vor trebui să lase privirea în jos. Salut gestul Monicăi Macovei de a-i cere demisia. Acest gest al d-sale nici nu ar fi trebuit să apară, dacă nevertebratul “lobbyist” ar fi înțeles de ce l-au trimis românii acolo și cum a înțeles el să se achite de datoria sa. Poate că am folosit un cuvânt dur mai devreme, dar nu văd altul în contextul în care are insolența de a declara că va “lupta” pentru “aflarea adevărului” și asta în condițiile în care liderul socialiștilor europeni îi solicitase demisia.

O a doua concluzie e una la care am ajuns de ceva timp și pe care am mai exprimat-o chiar pe acest blog, și anume că factorul cel mai retrograd și periculos în politică este reprezentat de cei care trăiesc exclusiv din așa ceva. Cei care nu au altceva de făcut în viață, care nu s-au dovedit vreodată capabili să performeze în vreun alt domeniu și care, ca un leit-motiv, aduc în sprijinul lor, ca unic argument, vechimea în politică. Am întâlnit acest tip de oameni în toate partidele și pot spune cu mâna pe inimă că sunt cei mai nocivi pentru mediul politic și pentru societate. Sunt cei capabili de orice compromis, de orice josnicie, de a accepta orice umilință, doar pentru a-și păstra locul. Pentru că ei există doar atât timp cât au o funcție. Pentru că ei judecă doar prin acești parametri, ai funcției deținute. Dar fac asta mai ales pentru că pentru ei funcția = bani!  Oamenii ăștia vor să trăiască și încă bine doar din politică. Dar cum funcțiile politice nu sunt bine plătite, ei trebuie să “suplimenteze” aceste venituri. Cum? Fie din banul public, fie din tranzacționarea influenței pe care o au. Un asemenea personaj este și €-parlamentarul PSD despre care vorbim astăzi.

O a treia concluzie ar fi că e rău de tot dacă principalul partid de opoziție are o asemenea “față europeană”. Vă dați seam ce specimene vor fi trimise la înaintare la “intern”?… Iar ei sunt cei care pozează în alternativa curată și competentă la guvernare…

UPDATE: Iată că șmechereala tipic PSD-istă cu “mă fac ca nu știu despre ce-i vorba și mă autosuspend puțin” nu ține la Bruxelles. Citesc aici că socialiștii europeni deja șifonați de faptul că doi din cei trei “lobbyiști” de ocazie le sunt colegi de doctrină, cer demisia €-deputatului Severin. E o palmă usturătoare pe obrazul gros al PSD, dar din nefericire și una nemeritată pentru noi ca țară…

Tragedie pe Copou…

Iată că s-a întâmplat ceea ce era practic inevitabil. Incompetența lui Gheorghe Nichita produce pierderi de vieți omenești.

Din respect pentru victimele accidentului nu am să fac acum analiza acestei tragedii, deși cauzele sunt clare: în cazul în care nu se suprapune o eroare umană, pericolul vine de la mijloace de transport vechi (achiziționate în stadii de uzură avansate sau insuficient verificate înaintea ieșirii pe traseu). Au mai fost incidente similare (amintiți-vă doar de tramvaiul ”torpilă”, cum l-a denumit atunci presa, care a generat exact același tip de accident, din fericire fără victime la vremea respectivă, la intersecția de la blocul Tarom) acum fix 5 ani și o zi. Și atunci, ca și acum, la indigo, auzim despre triplul sistem de frânare. Din păcate acest sistem nu aduce înapoi viața/viețile pierdute, suferințele provocate și pagubele produse… Sper că nu se va încerca punerea în cârca “acarului Păun”, adică a vatmanului, a ceea ce s-a petrecut.

Consider însă necesară analiza serioasă a schimbării soluției de transport în comun pe dealul Copou cu propunerea de eliminare a circulației tramvaielor pe acest traseu. Cu parcul de tramvaie achiziționat de RATP sub conducerea lui Nichita este doar o chestiune de timp pînă la repetarea unei tragedii ca aceea de astăzi sau ca accidentul de acum câțiva ani. Și încă ceva: sper să-i mustre conștiința pe cei ce au achiziționat MAZ-urile la prețurile la care au făcut-o, făcând imposibilă cumpărarea unor vagoane noi de tramvai pentru RATP…

Condoleanțe familiei îndoliate (nădăjduiesc ca numărul victimelor să nu fie mai mare de una, cât s-a estimat inițial) și să sperăm că viețile celor răniți nu sunt puse în pericol…

€-parlamentarii PSD

Citesc pe hotnews că “respectabilul” domn euro-parlamentar (a se scrie ca în titlu) Adrian Severin, aparținând remarcabil de corectului partid de oopoziție PSD (unul din “membrele” USL, ce membru, Dvs. decideți) a acceptat sfios să primească “modica” sumă de 12.000 € pentru o nevinovată acțiune de “lobby” (zice el). Nu pot să nu remarc, ca să fiu echidistant, și că un brav coleg de-al nostru a făcut pe gratis, din naivitate și bună-credință, ceea ce pragmaticul lui coleg socialist a făcut pe bani. Cu alte cuvinte, dl. Severin (ce engleză de Dâmbovița cu accent cockney de Ferentari articulează dl. fost ministru de externe…) a mâncat usturoi, iar colegului Bodu urma să-i miroasă gura.

De aici, două învățăminte, pentru mine cel puțin:

1) PSD a rămas exact același partid corupt până în mâduva oaselor. Nici măcar niște venituri din 6 cifre în Euro/an nu-i pot potoli pe socialiștii care plâng pe umărul “poporului obidit”, să mai vrea o șpagă…

2) Trebuie să fii naiv, teribil de naiv, și o spun asta apăsat și de câte ori am ocazia, să mai ai încredere în buna credință a celor din PSD. Trebuie să învățăm un lucru (pe care eu l-am simțit de foarte mult timp): că orice sugestie, idee, îndemn, rugăminte, orice lucru venit din partea PSD ascunde un interes de cu totul altă natură decât ceea ce se enunță. Iar exemplele, măcar din punctul meu de vedere, ca unul ce a (supra)”viețuit” în Primăria Iași aproape 2 ani, sunt multiple.

Ca o concluzie, mă întorc la titlul postării mele: pe când o insignă cu textul “Mândru că sunt €-parlamentar PSD”? 🙂