Dezvoltarea urbană (în engleză acest termen fiind asimilat celui de ”urban planning”) cuprinde domenii precum ”economie, design, ecologie, sociologie, geografie, drept, ştiinţe politice, şi statistici pentru a ghida şi a asigura dezvoltarea ordonată a comunităţilor” (conform unei definiții date de o universitate canadiană).

Citeam zilele trecute știrea conform căreia dl. Nichita a primit un premiu pentru așa ceva. Faceți un exercițiu de imaginație și puneți-l pe dl. Nichita, așa cum îl știți/știm cu toții, alături de fiecare din domeniile menționate mai sus.  Apoi dați-i, vă rog, un premiu… Mda, știu că nu vă arde de zâmbit…

Conform manualelor, una din funcțiile principale ale orașelor și în strânsă corelație cu dezvoltarea urbană, este cea estetică. Iar această funcție ține în mare măsură de activitatea celor răspunzători de serviciul urbanism (instituția arhitectului șef, cum e numită mai nou). Nu cred că a existat în Iașul condus de dl. Nichita, un domeniu mai urgisit decât cel ce privește urbanismul. De ce spun asta? Am să vă dau un singur exemplu: fațadele blocurilor, ale clădirilor în general. Poate cel mai comun ”peisaj” atunci când ieșim în oraș. Poate cel mai edificator în ceea ce privește gradul de civilizație pe care reușește să-l imprime un edil orașului său. Asta în caz că-i pasă, desigur!

Cât îi pasă d-lui Nichita de Iași? Cât se pricepe el la a conduce acest oraș și a-l ”dezvolta”? Puteți vedea în galeria de imagini de mai jos. Și nu am pus decât câteva fotografii surprinse la o simplă și scurtă plimbare pe jos…

Problema e că aceste termoizolări ”artizanale” vor mutila pe termen lung orașul. Va fi nevoie de mulți bani, de multă muncă și de un primar căruia să-i pese cu adevărat pentru a-l readuce la o formă cât de cât locuibilă. Nu e vina cetățenilor care și-au făcut aceste lucrări că urmările sunt cele pe care le puteți vedea. E ca și cum aș acuza un copil lăsat de izbeliște că e needucat. Fiecare a făcut atât cât s-a priceput și de câți bani a avut.

Problema e că nimeni nu a controlat ce au făcut oamenii aceștia. Nu i-a întrebat nimeni nici dacă au un proiect, nici dacă au autorizație de construire (fiindcă se modifică fațada imobilului). Onor domnul primar nu a considerat niciodată termoizolarea locuințelor colective o prioritate a orașului (așa cum a considerat de exemplu fotbalul, în care a băgat o mulțime de bani), altfel acest lucru s-ar fi reflecat în proiectele de buget din ultimii ani.

Ce aș fi făcut eu? În primul rând o cartare a tuturor blocurilor care au nevoie de operațiuni de estetizare și termoizolare. Apoi stabilirea unei liste de priorități în ce privește urgența executării unor astfel de lucrări. Apoi găsirea unui mecanism financiar de acoperire a costurilor. Eu unul aș prefera să contractez un împrumut la nivelul municipalității pentru asemenea lucrări, bani care să fie recuperați ulterior de la cetățenii care beneficiază de acestea, în același ritm cu returnarea împrumutului de către municipalitate, decît să îndatorez orașul pe 20 ani pentru a plăti camătă unei firme de la care am cumpărat cărbune la preț dublu. Dumnealui are însă alte priorități decât ale noastre…

Și totuși se poate face și la Iași treabă așa cum se cuvine. Și am să-i dau d-lui Nichita un exemplu din propriul lui partid. Asta ca să nu spună că iar i-l dau exemplu pe dl. Oprea, care a făcut la UAIC atât renovări de cămine vechi, dacă ar fi să mă refer doar la acest tip de clădiri, cât și construcții noi (vezi ansamblurile Academos și Gaudeamus). De clădit, dl. Nichita n-a auzit. Știe însă la perfecție să falimenteze. Aici e neîntrecut!

Așdar am să-i dau d-lui Nichita exemplul UTI unde conduce un coleg de partid al d-sale (a nu se înțelege cumva că-i fac d-lui Giurmă campanie în alegerile de la UTI, dar nu pot să nu-i recunosc meritele în acest caz). Iată cum ar fi trebuit să gândească și marele ”dezvoltator urban” Nichita, dacă i-ar fi păsat și de altele decât să se bage ca ”păduchele în frunte” (nu mă acuzați, e chiar vorba d-sale la adresa unui consilier PDL) la a primi premii la gale organizate pe bani publici.

De aceea mi se pare absolut jenantă, de fapt penibilă, așa cum spuneam și în titlu, premierea unuia ca Nichita, mai ales la capitolul ”dezvoltare urbană”. Și sper că investitorul de la Palas realizează ce deficit de imagine îi creează asocierea Palas-Nichita…

P.S. – Și de unde până unde, mă rog, a ajuns SRL-ul d-lui Tatulici (a cărui ternă și stupidă emisiune ”Joia tineretului” încă mi-o mai amintesc) să ierarhizeze valorile în țara asta?…

Dar, la așa evaluator, așa premiat… Zâmbet