E pauză la Barcelona, dar Messi își face de cap pe tot terenul celor de la Arsenal. Și exact ca în cazul tuturor lucrurilor făcute cu geniu, ce ușor pare totul… Ce ușor e să șutezi peste portar, ce simplu e să te duci spre dreapta când toți jucătorii din careu sunt la stânga, ce ușor e totul…
Ce departe suntem de fotbalul ăsta… Atât ca mentalitate cât și ca devoțiune fațâ de joc… Ce ne mai place nouă Mitică la București și Gigi la Iași… Cât de ușor ne lăsăm păcăliți de nulități…
Problema noastră e că nu mai credem în nimic. Nici în valori, nici în talent, nici în muncă.
Dar să ne întoarcem la meciul de acum. Ne (re)vedem la sfârșit.
S-a terminat. Repriza a doua n-a mai fost chiar ca prima, în afara lui Messi, desigur, care zburdă cu o naturalețe absolut fascinantă. Vorba comentatorilor italieni, “nu ai cum să-i iei minga, atât timp cât ea e mereu lipită de piciorul lui”.
Oricum, ne mai așteaptă un regal la Manchester - Bayern (mai ales că Man.U au acum probleme cu titlul upă înfrângerea din fața lui Chelsea pe teren propriu).
Vom vedea!
Vazand meciul si usurinta cu care Messi a jucat aseara imi aminteste de un interviu cu Boris Becker de acu’ ceva timp(nu am linkul doar salvat in colectia personala).
Povestea acolo cum atunci cand era junior erau multi altii mai buni decat el,aveam mai mult talent si chiar deseori juca/se antrena cu cele mai bune junioare si unele il invingeau.
Cu toate acestea(copy si paste in engleza):
“……So where are they now, these boys?” said the interviewer.
“What happened to them all?”
“Well,” said the former champion, “they just didn’t make it. For all
their talent they didn’t have what it takes.”
“So what does it take?” asked the interviewer.
“You’ve got to want it enough.”
“Is that the secret?”
“There’s another. It takes discipline. No matter how much talent
you have, you’ve got to have the discipline to nurture and develop
it. You’ve got to priorities and give up a lot of things that can seem very attractive at the time.”
“Is that the secret?”
“There’s another,” said the former tennis ace, “and it’s harder and
more demanding than the first two put together. You need humility,
no matter how good you are. You need humility to listen to
your coaches, to take advice, to test new possibilities, and to admit you don’t know everything. Feedback is the breakfast of champions.
These three things are the secrets of my success.”
La multi atleti/sportivi de top,care fac totul sa ni se para atat de usor nou care ii privim la tv,munca,disciplina,pasiunea,dorinta de a fi cel mai bun i au dus sus de tot.
Nici nu putem sa i comparam cu “cei ai lui Mitica” care nu stiu cum sa traga chiulul,”rupa”cluburile iar unii si sticla.
Ca suporter al lui United banuiesc ca asteptati cu nerabdare meciul(si calificarea) 🙂
Personal,insa, abia astept Real-Barca din weekendul acesta 🙂
intr-adevar,D-zeu iti da insa nu-ti baga in traista.Pentru asta trebuie sa lupti tu.Sunt atatia fotbalisti la noi care fenteaza sportul asta incat nu e de mirare faptul ca atunci cand se transfera in strainatate, unde exista alta organizare,alte cerinte fac banca de rezerve sau sunt imprumutati la echipe de mana a 3-a,atunci cand nu revin in tara cu coada intre picioare.