by

Prietenii (și zău că nu sunt malițios) de la ziarul Evenimentul de Iași îmi fac onoarea de a mă trata “regește” pentru a treia zi consecutiv. Sincer, dacă ar fi fost să cumpăr reclamă la ziarul D-lor, cred că mă costa o avere, la câți centimetri pătrați îmi acordă… Pot să le spun, de asemenea, că au stabilit și un record: am văzut astăzi cea mai mare fotografie a mea pe care am întâlnit-o până acum! Dar asta e partea frumoasă și nostimă, să-i zic așa, a întregii “afaceri”…

Coperta Evenimentul 08.05.2010

Am citit astăzi articolul care-mi este dedicat și mie (sau în principal mie, dacă e să judec după mărimea spațiului alocat fotografiei mele). În primul rând că în ceea ce mă privește e plin de citate inexacte, truncheate și scoase din context. Știu, știu, asta e replica tuturor politicienilor când sunt criticați în presă, dar lăsați-mă să mă explic (măcar pe blogul meu să pot să fac asta 🙂  )…

În primul rând, da, sunt întrutotul de acord cu măsura anunțată de Președinte! De ce?

- fiindcă acum aproape 20 ani când toată lumea vorbea despre (iar în alte țări se făcea) “terapia de șoc”, noi ne jucam de-a reforma în vorbe, în timp ce unii dintre cei ce azi stau și critică se îmbogățeau ilegal și imoral; Am fost întotdeauna admiratorii țărilor care au știut să facă lucruri dureroase fără a crâcni și le invidiem nivelul de trai, dar țipăm ca din gură de șarpe când suntem măcar amenințați cu niște măsuri menite să salveze economia…
- fiindcă e o măsura dureroasă, dură, dar de dreapta, iar eu am concepții de dreapta, fiind membru al unui partid de dreapta. Între a crește taxele pentru toată lumea (măsură de stânga) și a scădea costurile, s-a optat pentru a doua categorie. Gândiți-vă la sectorul privat. Ce-ar fi dacă o firmă privată aflată în impas, ar alege să crească prețurile pentru produsele sau serviciile pe care le oferă, în loc să-și rentabilizeze activitatea prin scăderea costurilor? Cred că orice persoană de bună credință știe răspunsul, dacă nu din bun simț, măcar din experiența întreprinderilor de stat care au încercat deja această metodă. Alternativa este FALIMENTUL! După logica celor de la Evenimentul, mai bine moare țara, decât să renunțe ei la retorica populistă… Ah, chiar, poate îmi spun jurnaliștii de la Evenimentul: de la ziarul Dvs. nu au fost niciodată disponibilizați angajați? Ce efect credeți că ar avea acum creșterea prețului cotidianului Dvs.? V-ar face mai competitivi? Bine, recunosc, întrebările sunt mai mult retorice, fiindcă nu mă mai aștept la sinceritate și obiectivitate de la Dvs….

- Fiindcă e o măsură hotărâtă, care denotă responsabilitate și cere curaj. Așa cum am fost un partizan al unei campanii electorale pentru prezidențiale făcute curajos, fără compromisuri economice electorale, iar guvernul Boc s-a dovedit capabil de așa ceva, tot la fel sunt apărătorul și avocatul unor măsuri corecte pentru țară, chiar dacă nepopulare. Prefer să fiu hulit acum și scos responsabil de toate relele Pământului, alături de cei care au luat deciziile dureroase de ieri, dar România să intre pe făgașul normalității, decât să “o scăldăm” (ca partid) în niște ape călduțe, iar țara să se ducă de râpă în urma noastră…

Dar să mă întorc la amicii mei din redacția Evenimentul. De ce spun că sunt inexacte citatele pe care mi le atribuie? Normal, fiindcă nu am spus ceea ce scriu d-lor că am spus. De exemplu, sunt citat spunând: “Este o măsură necesară, pentru că altfel nu s-ar fi luat. Ca şi în cazul Greciei, este un sacrificiu care trebuia făcut, care vine în ajutorul cetăţeanului prin reducerea birocraţiei.” În afară de faptul că e genul de exprimare care nu-mi aparține, am spus cu totul altceva. Am spus că este o măsură dureroasă, dar necesară, pentru a nu ajunge în situația Greciei, țară care umple paginile ziarelor și ecranele tuturor televiziunilor din lume… Am mai spus că o asemenea măsură trebuie însoțită de o scădere a birocrației și de măsuri de stimulare a economiei reale pentru a putea compensa eficient efectele… Dar ce să-i faci dacă alta era comanda, anume aceea de a scrie (și) despre Grigore?…

Mai scriu redactorii (fiindcă sunt aproape sigur că nu reporterii au scris articolul) că eu “consider că mulţi dintre specialiştii din această instituţie (n.m. Primărie) ar trebui să meargă către mediul privat, pentru a-şi regăsi o satisfacţie profesională pe măsură”. Nu am spus asta. Am spus doar că deși va fi greu pentru unii dintre cei disponiblizați, ei nu trebuie să se teamă de domeniul privat, acesta putând să le aducă realizări profesionale mult mai consistente decât la Stat. Nu am spus-o cu malițiozitate, ci din proprie experiență. Din toți anii lucrați de mine, doar doi sunt la Stat: cel de medic stagiar și cel din urmă de la Primăria Iași. Și vă spun cu mâna pe inimă că aș da oricând 10 ani lucrați la Primărie pe unul în domeniul privat.

Iată ce mai scrie azi Evenimentul: “Viceprimarul Gabriel Grigore, care în urmă cu câteva zile se posta ca un apărător al primelor loturi de disponibilizaţi din structurile administraţiei publice locale, împărtăşeşte aceeaşi opinie cu şeful său de la Cotroceni.”. De ce spun că articolul omite și denaturează declarațiile pe care le-am făcut? Fiindcă i-am spus d-lui care m-a sunat (nu-i dau numele fiindcă sunt convins că nu el stă în spatele textului publicat) că îmi mențin poziția în legătură cu polițiștii comunitari, mai mult, că merg pe linia declarațiilor Președintelui, care a spus un lucru de bun simț, anume acela că prin cheltuielile exagerate din acest moment din domeniul public, sunt afectate investițiile în școli, grădinițe și spitale. Căutați numai în postările mele recente și veți găsi aceeași înșiruire de priorități… Dar ele nu sunt și ale celor de la Evenimentul… Și am mai spus ceva, anume că disponbilizările, câte vor fi făcute, vor trebui să-i privească pe funcționarii din birouri, de multe ori cu activitâți redundante, iar nu pe cei care lucrează pe teren, așa cum sunt cei din poliția Comunitară, menționați mai sus, medicii, profesorii sau alte categorii de bugetari realmente necesari societății. Dar n-ar fi dat bine să scrie lucrurile astea, nu-i așa? 🙂 Apropos, oare când vom vedea cum caută cei de la ziarul cu pricina dedesubturile proiectului de hotărâre pe care l-am publicat ieri pe blog, cel referitor la DSPM?

Încă ceva: toți, dar absolut toți reprezentanții mediului privat de afaceri au salutat măsura anunțată ieri de președinte, fie că vorbim de bănci, patronate sau chiar banca Națională. Asta nu vă spune nimic, d-lor de la Evenimentul?

Ce mai zice gazeta proletară? Cică: “Acţionând în locul unui Guvern ce are în frunte un muţunache politic, Traian Băsescu a aruncat din nou România în aer, anunţând reduceri catastrofale de salarii şi pensii. Curajos, preşedintele a ieşit singur la bătaie, asumându-şi fără ezitare încărcătura negativă a acţiunii sale. Societatea civilă, sindicatele şi presa i-au răspuns la unison, arătând spre camarila portocalie care cangrenează sfera bugetară, spre corupţia şi nepotismul de proporţii epice ce otrăvesc administraţia şi spre caracterul tardiv al acestor măsuri.”. În primul rând că fariseismul d-lor are un dar, acela de a se auto-contrazice: mai întâi li se plânge de milă bugetarilor, după care toți sunt acuzați că ar fi PDL-iști. Păi, oameni buni, în ultimul an și jumătate, adică de când e PDL la putere, toate angajările în sfera bugetară au fost înghețate! Asta înseamnă că de fapt, “oneștii” ziariști de la Evenimentul plâng de fapt de mila bugetarilor angajați în guvernările succesive PSD și PNL. Dragi gazetari, măcar fiți sinceri și recunoașteți, spuneți cinstit că vă pare rău că nu mai e PSD +/- PNL la putere. Nu văd de ce să fiți jenați de o asemenea opinie… Aaaaa… v-ar dispărea aura de “imparțiali”… V-ar scădea tirajul dacă v-ați alinia sincer și transparent celor pe care îi susțineți de fapt… Asta deja e altă problemă și e o boală veche a tuturor ziarelor “independente”…

În fine, pentru cârcotași (“Pedeliştii din Moldova s-au cam ascuns de reporterii cotidianului nostru, care doreau să îi întrebe cum se mai uită astăzi în ochii celor cărora le semnează statele de salarii, în cei ai părinţilor pensionari şi ai alegătorilor, acolo unde este cazul. Nu ne aşteptam la cine ştie ce acte de eroism din partea membrilor unui partid obedient până în măduva oaselor faţă de Traian Băsescu”) pot menționa că și ieri, dar și azi, am fost în mijlocul oamenilor, fie ei în piețe (unde știu că PSD-ul are brigăzile de “zvoneri” și “răspândaci”), fie ei în parcuri, pe stradă, la manifestări publice, unde am încercat și cred eu, am reușit să transmit exact ceea ce s-a vrut a se face prin aceste măsuri: corecții dureroase, dar corecte pentru țară și pentru cei care contribuie la buget.

Unde e miza adevărată pentru noi acum? Cred că prima ar fi transmiterea mesajului corect și coerent către populație, iar în al doilea rând împiedicarea abuzurilor. Trebuie ca oameni precum Nichita la Iași, dar și alții în poziții asemănătoare lui, să nu profite de asemenea măsuri, dând vina pe guvern, pentru a-și păstra în jurul lor doar funcționari obedienți eliminând în schimb oamenii competenți. Concedierile din sistemul bugetar, atâtea câte vor fi ele, trebuie să păstreze în sistem oamenii competenți, responsabili, altfel vor fi un eșec. Vom avea o birocrație mai restrânsă numeric, dar mai concentrată și la fel de indolentă și păgubitoare ca și până acum… Și să nu-mi spună vreun contribuabil din economia reală că nu e așa, fiindcă nu-l voi putea crede…