Cred că sunteți cu toții de acord că străzile unui oraș sunt un lucru important, nu? Și eu cred la fel. Dacă ar fi să mă iau după dom’ Nichita, fiind vorba de un lucru important, ar fi nevoie de timp, că doar așa ne-a spus d-sa în campania electorală din 2008. Singurul lucru pe care nu ni l-a spus, dar e drept că nici noi, de bună credință fiind, nu l-am întrebat, e pentru ce era nevoie de timp? Viața ne-a demonstrat însă că dom’ Nichita (fiindcă primar, vă rog să mă scuzați, nu pot să-l numesc, deoarece nu se dovedește a fi) are nevoie de timp pentru orice, mai puțin pentru nevoile orașului.
Iată cum se lăuda tov. Nichita în 2008:
Rețineți: “până în 2010 (adică anul trecut) Iașul va avea cele mai bune străzi din țară”. Asta ca să vedeți cam câtă încredere se poate avea în ce ne mai spune azi, dar mai ales în ce ne va spune la anul.
Dar să mă întorc la obiectul postării mele de astăzi. Din același ciclu cu “cele mai bune străzi din țară” vă prezint câteva imagini de pe o stradă dintr-un cartier, zice-se “select”, adică din zona Copou-Agronomie. E vorba de Aleea Sadoveanu, iar ceea ce am fotografiat (selectiv!) se întinde, atenție, doar pe unul din sensurile de mers (celălalt fiind “asezonat” și el în mod corespunzător cu gropi), pe o distanță de fix 1.000 m.
[nggallery id=1]
Cum vi se pare? 🙂 Ei bine, ca să fie totul ca la carte, ce credeți că au înșirat oamenii Primăriei de-a latul străzii acum vreo 2-3 săptămâni? Semne că e drum cu denivelări? Nu! Tăblii cu “Aici ar fi trebuit să fie banii Dvs.”? Nu! Vreun banner cu “Această stradă arată așa prin <<grija>> d-lui Nichita? Dar ce, nu știm cu toții asta?
Ei bine, “înțelepții” din subordinea lui tov. Nichita s-au gândit că nu e de ajuns cât suferă șoferii din cauza gropilor cu adâncime, așa că au mai adăugat unele cu “înălțime”… Da, ați ghicit, au plantat vestitele “spinări de măgar”. Nu știu ce percepție aveau salariații respectivi despre viteza de circulație pe Al. Sadoveanu în condițiile oferite de carosabilul pe care-l au în îngrijire, dar îi asigur că singurul motiv de mers cu viteză ar fi putut fi intenția de a zbura peste gropi… Altfel, trebuie să fii ori prea bogat (adică să-ți permiți să-ți schimbi mașina anual) sau prea nepăsător (adică să conduci un “cazan” de care efectiv să nu-ți pară rău) pentru a depăși 40 km/h în oricare din zonele de pe acest traseu.
Această idee, cea din titlu, mi-a fost “suflată” de un bun și drag prieten (mulțumesc Cip!). Astăzi a avut loc CCL al PDL Iași. A fost o ședință grea, cu multe puncte de inflexiune (dacă vreți să le numim așa) care a consfințit la finalul ei o anumită stare de fapt. Și anume, că PDL Iași dorește o clarificare. A direcției de acțiune și a mentalității grupului de oameni care formează BPL, în primul rând, și a echipei în sine, în al doilea rând.
Am citit în media online o seamă de reproșuri. Că, vezi Doamne, s-au petrecut nu știu ce orgii anti-statutare. Complet fals! Fiecare pas a fost condus după Statutul PDL și Regulamentul de Funcționare și Organizare al partidului. Că s-a ținut ședință pe holuri. Nu s-a ținut nicio ședință pe holuri. Ultimul tur de scrutin, s-a desfășurat acolo unde s-au desfășurat toate celelalte: la mesele de unde s-au împărțit buletinele de vot. Și așa mai departe…
Supărarea cea mare a provenit din faptul că un candidat, care a propus filialei, de la microfonul sălii, o “echipă” de trei (da, ați citit bine) nume, nu a câștigat alegerile. Că le-a pierdut conform Statutului. Dl. Marian Jean Marinescu, șeful Comisiei de Statut, Etică și Litigii a PDL și liderul delegaţiei PDL în Parlamentul European, a confirmat faptul că alegerea președintelui Organizației Municipale a PDL Iași a fost statutară.
Fac o mențiune: nimeni, dar nimeni, nu a contestat candidatura d-lui Oajdea, deși o putea ușor face, el fiind deja o dată exclus (în 2008, când încă nu era parlamentar și când votul a fost ascuns în buzunarul de la pantalonii șefului de atunci al filialei) iar a doua oară propus spre excludere către CNC (Consiliul Național de Coordonare - un for asemănător celui de ieri de la Iași, doar că la nivel național) de către BPJ-ul local, atunci când dl. “parlamentar PDL” Oajdea a votat o moțiune de demitere a propriului Guvern…
În plus, d-nii Oajdea și Axinia (retras din competiția pentru funcția de președinte în favoarea candidatului Oajdea) au avut reprezentanți plasați în toate comisiile și structurile implicate în aceste alegeri. Ca să fie mai clar: raportul Oajdea + Axinia vs. Spînu a fost de 2/1 în toate aceste structuri procedurale, începând cu Comisia de validare și numărare a voturilor și terminând cu mesele unde s-au distribuit buletinele de vot. Așa că să acuzi neregularități într-o procedură în care ai avut reprezentanți majoritari, mi se pare o aberație…
În fine, a fost o competiție fără câștigători dinainte știuți (ca la PSD sau PNL sau USL, mai nou). A câștigat cine a avut mai multe voturi. A câștigat cine a respectat regulile de fair-play politic și statutul partidului și și-a motivat mai bine “electoratul”.
Cotidianul “România Liberă” publică astăzi o analiză interesantă a evoluției PIB-ului pe județe. Uitându-ne la harta care descrie starea actuală a valorii PIB pe zone, putem face o harta a bunăstării, dar totodată, cred eu, și a hărniciei și a bunei administrări a diverselor unități administrative.
Harta PIB pe județe - sursa "România Liberă"
La o primă vedere putem sesiza că practic în Moldova niciun județ nu se califică pentru un PIB de peste 6.000 Euro/cap de locuitor, acestea fiind plasate preponderent în vestul țării (5 din cele 8 județe).
Iașul se plasează undeva pe la mijlocul acestui “clasament”, probabil datorită celor câteva întreprinderi private (plus eventual vreuna, două firme de Stat) care reușesc să mai țină sus economia județului.
Oricum, se poate vedea că doar mergând pe agricultura de subziatență, așa cum e ea practicată acum în județul Iași, nu vom ajunge nicăieri. Sper ca aceia ce sunt obligați (ca instituții și atribuții) să schimbe mentalitatea celor din lumea satului, să nu-și ia leafa degeaba și să reușească să ducă la bun sfârșit programele europene destinate agriculturii. Știu că asemenea programe există, despre multe din ele am discutat și cu cei din mediul rural în perioada cât am umblat prin județ cu ocazia alegerilor din cadrul filialei și am văzut că interes există din partea locuitorilor de la sate.
Tot din simpla analiză a hărții publicate de cei de la “România Liberă” se constată ușor că sunt bogate acele zone unde se produce, sau unde comerțul e bine dezvoltat. E o lecție pe care din păcate județele Moldovei, iar Iașul ca pol de creștere cu atât mai mult, încă întârzie să o învețe și să o aplice.
Dar să mă întorc la esența problemei. În județul Iași, majoritatea activității economice se concentrează în municipiul Iași, ori în condițiile în care practic Iașul ca oraș nu a adus niciun investitor cât de cât serios nici nu avem de unde aștepta bunăstare.
Tabel evoluție PIB pe județe - sursa "România Liberă"
Am văzut o pseudo-analiză făcută “din voleu” de cineva care pretinde că e ziarist, în care dădea vina pe PDL (și în plus și pe președinta organizației județene) pentru scăderea PIB-ului Iașului cu niște valori semnificative în ultimii doi ani.
În afară de faptul că domnia sa “uită” cine e adevăratul vinovat pentru stagnarea de la nivelul municipiului Iași (principalul motor economic al județului), adică Gh. Nichita, se mai face că nu observă nici faptul că acea scădere a PIB-ului se datorează în primul rând căderii pieței imobiliare, mai precis încetinirii speculei cu apartamente și terenuri. Fiindcă industria locală a rămas la fel ca și în anii precedenți, adică în moarte clinică, datorită lipsei de interes a primarului (în primul rând) în atragerea potențialilor investitori în oraș (a se vedea ca simptomatic “cazul” Delphi).
Ca urmare, ce pot să înțeleg e că dl. “ziarist”, regretă că nu mai poate cumpăra apartamente construite înainte de ’89 la prețuri de locuințe noi de lux, sau terenuri fără utilități la tarife de zonă metropolitană în Europa de Vest.
Altfel, “deontolog” cum îl știu, sunt convins că a scris cu foarte multă “bună-credință” acel articol…
Așa cum scriam zilele trecute, prin lansarea “platformei” în 35 de puncte s-a dinamizat în partid discuția asupra unui program clar de modernizare al unui PDL ce se dorește a fi partidul care guvernează modern și după reguli europene România.
De aceea, în cadrul Consiliului Local de Coordonare al organizației municipale Iași a PDL, voi propune delegaților (în măsura în care voi reuși să mă înscriu la cuvânt) un vot prin care Organizația Municipală Iași a PDL să solicite introducerea în platformele ce vor fi depuse de cei doi candidați la funcția de președinte al partidului a celor 35 de puncte propuse de colegii Macovei, Preda și Voinescu.
Vă alăturați și voi? (Nu e deloc același lucru cu “vii cu mine?” 🙂 )
Astăzi a apărut în PDL (și aici) platforma pe care eu unul o voi semna și susține (dacă se va materializa într-o candidatură a cuiva și dacă mi se va da ocazia). Am s-o redau mai jos și voi încerca să justific, un pic mai târziu, punct cu punct, de ce am luat această decizie, inclusiv cu propriile mele propuneri de îmbunătățire (fiindcă sigur, e o platformă perfectibilă) creând o bază de discuție și pentru oricare din celelalte 2 platforme:
PDL – un partid popular modern
35 de pași necesari
PDL are șansa de a se construi ca singurul partid de dreapta din România. Pentru a atinge acest obiectiv, PDL ar putea să-și folosească resursele și să susțină măsuri orientate de următoarele 35 de idei:
Economie: buget, fiscalitate, Europa
1. Diminuarea prezenței statului în economie. Efectul va fi triplu: creșterea eficienței, scăderea corupției și depolitizarea unor decizii economice. Acum, statul e un factor de distorsionare a regulilor pieței. Trebuie să-i dăm un alt rol, reconstruindu-i credibilitatea atât în fața cetățenilor, cât și în fața actorilor economici.
2. Trecerea economiei de la o dezvoltare bazată pe consum la o dezvoltare bazată pe producție. Principala lecție a ultimilor ani este aceea că economiile a căror dezvoltare se bazează pe consum sunt vulnerabile în crize economice, în vreme ce economiile a căror dezvoltare se bazează pe producție sunt mai rezistente.
3. Diminuarea poverii fiscale pe muncă, ca un prim pas al unei ample și bine gândite politici de reducere a taxelor și impozitelor, atât în cuantum cât și în numărul lor. Prin politicile sale, statul trebuie să urmărească creșterea productivității prin stimularea spiritului antreprenorial.
4. Înscrierea în Constituție a unui deficit bugetar maxim de 3 la sută.
5. Elaborarea bugetului cu minimum 6 luni înainte de debutul anului fiscal şi consultarea cu autoritățile europene competente, pentru o sincronizare cu politicile țărilor membre și participarea la strategia “semestrului european” propusă de Comisie ca o nouă fază a integrării.
Sănătate: resurse suplimentare și asigurări
6. Sistemul public de sănătate are nevoie de sporirea calității managementului la nivelul fiecărei unități sanitare în parte, dar și de resurse financiare private pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor. De aceea, creșterea progresivă a elementului privat în serviciile de sănătate trebuie să fie o prioritate.
7. Reforma pieței de asigurări de sănătate. Statul e obligat să abandoneze iluzia că ”asigură total” și trebuie să se limiteze la asigurarea unui pachet minimal de servicii medicale, restul fiind susținut prin competiția între asiguratorii privați.
Protecție socială și pensii sustenabile
8. Protecție socială țintită. Protecția socială cea mai bună este asigurată de un loc de muncă stabil și bine plătit. În același timp, statul trebuie să îi ajute pe cei aflați în nevoie, inclusiv prin cooperarea cu structuri non-guvernamentale specializate. Acest ajutor vizează nu categorii în ansamblu, ci cazuri concrete. Asistarea persoanei pentru a ieși din starea de nevoie, și nu pentru a permanentiza respectiva stare, trebuie să fie filosofia de funcționare a întregului sistem de protecție socială.
9. Ne dorim un sistem de pensii sustenabil, în virtutea căruia pensiile de stat să nu fie niciodată în pericol. Sporirea numărului de contribuitori pentru echilibrarea balanței cu numărul de pensionari este o condiție sine qua non a depășirii crizei actuale.
Regii și agenții
10. Restructurarea masivă a regiilor și agențiilor de stat, printr-un proces combinat de privatizare și contracting out. Scoaterea regiilor și a agențiilor de stat din universul clientelar al partidelor e una dintre condițiile reabilitării politicii în ochii cetățenilor.
Diminuarea evaziunii
11. Creșterea puterii statului în combaterea evaziunii fiscale. Indisciplina financiară nu e o povară culturală de nedepășit, iar rolul statului poate fi acela de a educa, prin exemplu, mediul economic.
Constituție
12. Limitarea – prin Constituție – a susținerii politice la miniştri şi secretari de stat. Alături de aleşii locali şi naționali, miniștrii și secretarii de stat vor fi, astfel, singurii “colorați” politic. În rest, funcționarii statului trebuie să fie apolitici. Este necesar ca singura bază de selecţie să fie competenţa dobândită, nu relaţia clientelară, cu atât mai puţin cea condiţionată de susţinerea campaniilor electorale.
13. Reforma constituţională trebuie să aibă ca scop clarificarea funcţională a regimului, şi nu o modificare inspirată exclusiv de una dintre crizele recente. Între materiile care trebuie avute în vedere sunt: mecanismele dizolvării legislativului, relaţia dintre Preşedinte şi Premier, rolul Curţii Constituţionale, amenajarea justiției.
Regionalizare pentru dezvoltare
14. Regionalizarea nu trebuie făcută pe criterii etnice, ci pornind de la nevoi de dezvoltare şi de la structura demografică, luând în seamă, de asemenea, capacitatea administrativă.
15. Introducerea în Constituţie a obligaţiei ca alocările bugetare să asigure, prin distribuire echitabilă, satisfacerea necesităților reale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor, indiferent de partidele aflate la guvernare, pentru a garanta respectarea pe termen lung a interesului cetățenilor. E nevoie, în acest sens, de elaborarea unui algoritm de finanţare minimă pentru dezvoltare.
16. Schimbarea structurii administrative – inclusiv a relaţiei dintre judeţ şi regiune – trebuie corelată cu o reformă electorală care să asigure coerenţa gestiunii teritoriului. În acest moment, utilizarea tuturor modurilor de vot (majoritar într-un tur pentru preşedinţii CJ, majoritar în două tururi pentru primari şi preşedinte, forme de scrutin proporţional pentru consilii locale şi judeţene, ca şi pentru Parlament) creează blocaje și deresponsabilizare a autorităților.
Mediu și educație
17. Inițierea unui Pact național pentru protejarea mediului, plecând de la o hartă a riscurilor de mediu, actualizată anual, prin dialog între guvern, patronate și ONG-uri de mediu.
18. Modernizarea statului se face cu educaţie solidă şi sistem de sănătate accesibil tuturor. Altfel, modernizarea e o lozincă. Pentru a fi posibilă, e nevoie de resurse semnificative. Baza de calcul a salariilor personalului medical şi a celui din educaţie ar trebui – în mod ideal – să crească până în 2012 cu minimum 50%. Altfel, exodul medicilor va fi accelerat, iar şcolile vor fi abandonate de profesorii competenţi.
19. Educaţia trebuie în aşa fel configurată încât în următorii zece ani elevii români să ocupe în clasamentele făcute pe baza testelor internaţionale unul dintre primele zece locuri, şi nu – cum se întâmplă acum – unul dintre ultimele. Componenta etică a educației trebuie reintrodusă în școala românească.
Administrație publică
20. Întregul sistem al administrației publice trebuie reformat și raționalizat. Informatizarea, concentrarea pe serviciul prestat cetățeanului și nu pe rigorile birocrației instituționale, profesionalizarea, eficientizarea (prin introducerea unor standarde de cost) și depolitizarea structurilor administrației ar trebui să fie ideile de bază ale reformei sistemului administrativ.
Demnitatea funcției publice
21. Eliminarea oricărei posibilități de ingerință a Parlamentului sau a altor instituții publice în actul de justiție referitor la un dosar care vizează un parlamentar sau un ministru.
22. Introducerea pentru parlamentari și miniștri a interdicției de a exercita, în paralel cu mandatul, acele funcții și activități care pot duce la situații de conflict de interese, de pildă inițierea unor proiecte de lege sau amendamente sau prin luarea unor decizii în interes personal sau clientelar contrar interesului public. Activitatea în Parlament sau Guvern trebuie să fie dedicată exclusiv interesului public.
Justiție independentă și anticorupție
23. Definirea principiului independenței justiției ca dreptul persoanei de a fi judecată de judecători independenți, nu ca un “privilegiu” al judecătorilor; participarea cetățenilor la stabilirea răspunderii magistraților; reducerea duratei mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii la 3 ani; eliminarea prevederii referitoare la votul secret în Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se asigura responsabilitatea, transparența și motivarea deciziilor.
24. Ameliorarea sistemului de justiție prin: echilibrarea raporturilor dintre profesiile juridice, regândirea sistemului de recrutare a judecătorilor, înființarea poliției judiciare în subordinea procurorului, care trebuie să aibă exclusiv funcția de susținere a acuzării, investiții în resurse umane și în infrastructură (sedii pentru instanțe și săli de judecată).
25. O metodă sigură anti-corupție este transparența. Avem în vedere transparența bugetară care include transparența cheltuielilor publice, transparența informațiilor referitoare la cei care lucrează în sistemul public sau transparența achizițiilor publice (care ar trebui, de altfel, să se bazeze pe reguli clare, fiind domeniul cu cel mai mare risc de fraudă și corupție). Susținem de asemenea incriminarea “îmbogățirii ilicite” a angajaților din sistemul public (recomandată de art. 20 din Convenția ONU împotriva corupției) și confiscarea averii nejustificate în cazul oricărei persoane. Este necesară eliminarea prezumției constituționale de dobândire licită a averii, inexistentă în alte state democratice. Stabilitatea legilor și a instituțiilor care și-au dovedit eficiența trebuie asigurată indiferent de cine se află la guvernare.
26. Unificarea practicii judiciare și a sistemului de aplicare a pedepselor, publicarea on line imediată și integrală a tuturor deciziilor judecătorești pentru a asigura previzibilitatea justiției și creșterea încrederii în sistem.
27. Îndepărtarea din magistratură a judecătorilor și procurorilor care nu vor sau nu pot să justifice proveniența bunurilor pe care le dețin sau le folosesc, în cursul unui proces de verificare permanentă; aplicarea periodică a unor teste de integritate pentru cei din serviciul public.
Politică externă
28. Politică externă în acord cu interesele europene, apartenența României la UE fiind mai mult decât sincronizare economică și libertate de mișcare. Politica externă trebuie să includă în următorii ani participarea semnificativă a României la realizarea Politicii Europene de Vecinătate, ca și la politicile de ajutor pentru dezvoltare ale UE.
29. Creșterea profilului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice și susținerea politicilor care duc la creșterea coeziunii și eficienței Alianței în ansamblu. Asigurarea securității naționale a României se realizează în interiorul și prin intermediul NATO.
30. Dezvoltarea relației privilegiate cu SUA, ca opțiune fermă și robust asumată în câmpul relațiilor internaționale ale României.
Identitatea popular-europeană
31. La fel ca în partidele partenere din PPE, și la Partidul Democrat Liberal atragerea de noi membri şi susţinerea lor în competiţiile politice, ca şi în funcţiile ori demnităţile publice numite trebuie să aibă în vedere exclusiv oameni competenţi în domenii precise. Avem nevoie de persoane care s-au distins deja în cariera profesională, nu de unele care sunt înregimentate tocmai pentru că nu au o formare solidă şi o carieră profesională consistentă. Este crucială, pe de altă parte, punerea în funcțiune a departamentelor de specialitate ale PDL.
32. Fiecare organizaţie PDL trebuie să identifice competenţe şi să le susţină pentru poziţii şi responsabilităţi adecvate. O persoană nu poate fi pregătită să fie oricând şi consilier local sau judeţean, şi primar, şi deputat sau senator sau euro-parlamentar, şi secretar de stat sau ministru în oricare domeniu şi specializare. Competenţa individuală şi discernământul colectiv sunt în egală măsură necesare în gestiunea resurselor umane în interiorul PDL. Partidul trebuie să dezvolte o structură centrală cu ramificații în teritoriu care să se ocupe exclusiv de managementul resurselor umane. În managementul resurselor umane ale partidului, criteriile de integritate trebuie să fie la fel de importante precum cele de competență și, în general, este de dorit să fie mereu mai exigente decât cele ale celorlalte partide.
33. Transparenţa trebuie să vizeze atât fondurile de care dispune PDL, cât şi modul în care ele sunt cheltuite. În acest sens, PDL trebuie să fie inițiatorul reformei sistemului de finanțare a activităților politice din România, după model german. În ceea ce-l privește, PDL va trebui să publice la intervale regulate (de pildă, la fiecare 6 luni) informaţii despre veniturile şi cheltuielile partidului. Este nevoie, de altminteri, ca finanţarea generală şi cheltuielile să fie decente, inclusiv în timpul campaniilor electorale.
34. Asumarea unei identităţi de dreapta deschise, care să includă orientarea liberală sau neoliberală, orientarea conservatoare (în sensul tradiţiei politice româneşti de la finele secolului al XIX-lea și în sensul anglo-american contemporan), dar şi orientarea creştin-democrată sau democratică de centru. Diversitatea va îmbogăţi, nu va diminua identitatea PDL. Ideea populară în Europa este o idee, dacă nu a fuziunii, măcar a federării tuturor curentelor dreptei. La fel trebuie să fie și la noi, iar PDL se va construi ca un astfel de partid.
35. Consolidarea Institutului de Studii Populare ca laborator doctrinar, dar şi ca locul privilegiat al întâlnirii PDL cu societatea civilă care are opțiuni și credințe politice apropiate de ale noastre.
Citesc aici și sunt impresionat, chiar înduioșat, că pe dl. Nichita îl doare foarte tare faptul că PDL nu face o nominalizare pentru postul de viceprimar rămas vacant în urma demisiei mele. Nu știu dacă doar el suferă din cauza acestei decizii sau mai sunt și alții, dar aș comenta puțin această subită “grijă”…
Aș cataloga acest demers, în primul rând, drept unul demagogic. De ce demagogic? În primul rând fiindcă mimează grija d-lui Nichita față de votul dat de ieșeni. Haidade! Nu-i pasă lui de voturile primite de el (că s-ar reflecta în starea orașului), darămite de voturile oferite de electorat PDL-ului…. În al doilea rând, fiindcă nu de colaboratori are nevoie dl. Nichita, ci de țapi ispășitori. Dacă ar fi avut nevoie de colaboratori, nu mi-ar fi retras atribuțiile (cu o singură excepție, și aceea doar parțială) atunci când am început să întreb de ce se cheltuie aiurea și netransparent banii publici. La urma-urmei, demersul meu ar fi trebuit să-l bucure: făceam economii la bugetul local (sunt malițios, știu)… I-am cerut d-lui Nichita, public și în repetate rânduri să-mi restituie atribuțiile, dar s-a făcut că nu aude. Așa că el nu are nevoie de un ajutor (oricum la ce știe el cel mai bine să facă, sigur nu l-aș fi ajutat niciodată) ci de un subiect către care să îndrepte acuzator degetul când ceva nu merge.
Faceți un exercițiu de imaginație și gândiți-vă ce ar fi însemnat ca tragicul accident de la Fundație să se fi petrecut cu un tramvai al RATP-ului “coordonat” de mine, sau de un alt viceprimar PDL. Ce să mai vorbesc de întreruperea activității CET-ului II de astă iarnă?…
De ce mai spun că e nesincer demersul d-lui Nichita? Fiindcă dacă i-ar fi păsat cu adevărat de proporțiile numărului de consilieri din Consiliul Local, ar fi acceptat propunerile noastre de reprezentare în consiliile de administrație și adunările generale ale acționarilor ale societăților (și regiei) din subordinea Consiliului Local. El însă a găsit de cuviință să-și planteze acolo niște votanți disciplinați, camuflați în specialiști.
Aceștia (specialiștii) ar fi putut fi cooptați în luarea deciziilor prin includerea lor într-o comisie consultativă tehnică (la nivelul fiecărei societăți), unde ar fi putut fi în plus și mult mai bine retribuiți, nu doar cu cei 40 RON/ședință cât primesc în calitate de membri ai CA-urilor. Dar dl. Nichita nu are nevoie de expertiză, ci doar de vot. Vot care să-i facă pe plac.
Cât de eficienți au fost specialiștii d-lui Nichita în aceste CA-uri s-a văzut clar la CET, unde deși am reclamat decizia greșită, chiar iresponsabilă, luată de Consiliul de administrație de a se merge pe procedura de procesare a cărbunelui, s-a continuat cu încăpățânare aplicarea ei. Rezultatul? CET II oprit în mijlocul iernii din lipsă de cărbune! Acesta este și motivul pentru care m-am împotrivit, și o fac încă, numirii de reprezentanți PDL în aceste structuri. Ei nu ar fi folosiți decât în scopul legitimării deciziilor luate de “Marele Cârmaci”, fiind totodată făcuți răspunzători de luarea unor decizii împotriva voinței lor și a intereselor orașului și cetățenilor.
Nu în ultimul rând, îi pasă d-lui Nichita de voturile date de cetățeni PDL-ului cât de-o ceapă degerată, lucru dovedit prin încrâncenarea cu care el și cei din subordinea lui se opun ajungerii pe masa Consiliului Local a oricărei inițiative a grupului de consilieri PDL. Să vă aduc aminte de inițiativa de a înființa o comisie pe probleme de strategie energetică a municipiului? Dar ce, îi trebuia lui ca PDL-ul să știe și să sancționeze deciziile proaste luate la CET? Sau ce mișcări sunt făcute pentru a mai topi bani publici pe concesiuni dubioase cu iluminatul public? Sau de ce ar fi fost de acord dl. Nichita să trecem prin CL proiectul de hotărâre privind încheierea unor contracte mai stricte cu constructorii din oraș? Păi cum, să terminăm șantierul din Tătărași, iar asta să fie meritul PDL? Nu! Îi sabotăm pe PDL-iști și ținem un cartier întreg în praf, gropi și mizerie… Iar exemplele pot continua mult și bine, iar ieșenii suferă din această cauză, în timp ce dl. Nichita ne pocnește timpanele cu turuiala lui neobosită cu “proiectele Iașului” (vedeți și din felul în care formulează că ele nu sunt ale ieșenilor…).
Șantajul acesta permanent al d-lui Nichita cu “proiectele Iașului” nu e decât o perdea de fum creată special pentru a-și camufla incompetența și incapacitatea cronică de a gestiona un municipiu de mărimea și complexitatea Iașului.
Și chiar, de ce nu-și asumă PNL-ul funcția de viceprimar? Fiindcă celelalte funcții (de directori) și le-au asumat foarte ușor…
Privacy & Cookies: This site uses cookies. By continuing to use this website, you agree to their use.
To find out more, including how to control cookies, see here:
Cookie Policy
