Mar 30, 2011 | Diverse
Am atins această culme ieri, când am fost apelat de la numărul de telefon 0374103800 de un robot al Metro Cash&Carry și pus pe apel în așteptare… 🙂
Adică ei mă sună să-mi spună că au făină la trei lei și cinșpe bani, iar eu trebuie să aștept în telefon până se obosesc ei s-o facă! 🙂
Când într-un sfârșit a apărut la capătul celalalt al firului o ființă umană, m-am răcorit și le-am spus că nu mai calc pe acolo fiindcă au un magazin “ponosit” (lucru despre care am mai scris, de altfel, acum vreun an). Domnișoara cu care am discutat mi-a spus foarte serioasă că și-a notat “remarca” mea. Așa să fie… 🙂
Mar 29, 2011 | Politică
În copilăria mea petrecută la bloc (vă mai amintiți sloganul câștigător “Noi am crescut cu cheia la gât”?.. 🙂 ) aveam o definiție foarte clară a termenului de buhai. Era acel butoiaș sau putinică, cu o piele la unul din capete, prin care treceam niște fire de coadă de cal udate cu un pic de borș, ca să scârțâie, pe care-l căram după noi în seara de Ajun de Anul Nou, când mergeam cu uratul prin vecini.
Apoi am aflat de existența unui alt înțeles al cuvântului buhai, în speță un bou, dar de prăsilă. Tmpul a trecut, și din prea mult entuziasm și naivitate probabil, m-a pus naiba și am intrat în politică… Ei bine, aici am dat peste un alt exemplar, și anume peste buhaiul politic. Ăsta da, specimen! Să vă enumăr câteva din carcteristicile pe care i le-am descoperit:
Buhaiului politic îi place mugetul (o primă asemănare cu viața reală). Normal, el muge vrute și nevrute, iar pentru asta are nevoie de o voce în consecință. Ca urmare, buhaiul politic are un glas voit tunător. Am observat însă o caracteristică oarecum comună a buhailor politici. Au o afinitate deosebită pentru aceleași televiziuni. Pe aproape toți buhaii politici îi găsești în aceleași studiouri TV (de preferat RTV sau A3). E probabil vorba de rezonanța din respectivele spații.
Buhaiul politic e demagog. El are pretenția că are principii. Și este dispus să calce oricând, orice, în copite pentru a-și respecta (de fapt impune) aceste “principii”. În realitate, buhaiul politic e în eroare. Nu are principii, ci doar interese. Iar “principiile” după care pretinde că se ghidează se schimbă de la o zi la alta (dacă nu de la o oră la alta sau chiar mai des) în funcție de ce-i dictează interesele (de cele mai multe ori reduse doar la latura financiară).
Buhaiul politic e populist. Nu poate muge tunător, decât dacă o face “în favoarea poporului”. El face mitinguri chiar și împotriva propriului Guvern. Nu contează că acel Guvern are dreptate și impune niște sacrificii necesare, doar mugetul populist e important. El votează moțiuni de cenzură, diupă care se gudură la mai-marii celor pe care i-a lovit. Acest lucru nu îi produce nicio tresărire a fibrei morale, fiindcă nu are așa ceva…
Buhaiul politic e de obicei grobian și neam prost. Se îmbracă la costum, dar încalță bocanci. Când poartă adidași, sunt din cei cu sclipici și culori vii. E originar de obicei din orășele mici, din județe sărace, unde școala a avut de suferit pe vremea când buhaiul nostru era doar un biet vițel.
Buhaiul politic se laudă că e educat. De multe ori se laudă că are două sau trei facultăți, dar asta se va fi întâmplat în același interval în care alții și-au dat și doctoratul. Se laudă că-s șefi de promoție, omițând faptul că le-a luat un deceniu pentru a-și finaliza studiile și că au mai rămas și repetenți…
Buhaiul politic e nesimțit. Nu ezită să-i jignească pe cei pe care-i simte superiori lui, fiindcă e singura cale prin care se poate valoriza în vreun fel… Nu contează ce carieră ai/ai avut. Mugetul lui tunător ar trebui să te facă să te simți mic în fața “rezultatelor” lui de repetent…
Buhaiul politic e corupt. Clamează corectitudinea, dar nu ezită să încheie contracte (de închiriere, subînchiriere sau de concesiune, de exemplu) cu sau cu complicitatea celor spre care muge acuzator în presa locală. În plus, are și neamuri care fac afaceri pe bani buni cu cei pe care-i înjură…
Buhaiul politic e leneș. În campaniile electorale (altele decât cele în care e direct interesat) stă pe-acasă și pretinde că nu a fost chemat, că nu i “s-au dat materiale”, că nu a fost anunțat, sau că “nu are oameni”. Deseori îl surprinzi pe la orele 14.00-15.00 dormind, atunci când candidează la Consiliul Local, să spunem.
Buhaiul politic e mincinos. Un exemplu minor: dacă face o boacănă de declarație, susține că nu a știut. Când îi spui că a a știut, atunci spune că nu a fost anunțat. Când îi spui că l-ai anunțat inclusiv pe email (de ex.) zice că nu l-a primit. Când îi dovedești că l-a primit, spune că nu l-a citit. Când îi spui că e vinovat că nu l-a citit, spune că a fost în “spam”… Oricum ar fi, nu recunoaște niciodată că a greșit, vina fiind mereu a altora.
Buhaiul politic a trecut musai prin sindicat. Buhaiul politic este genul care a mugit spre mase și înainte. Cel mai probabil a fost un vajnic mugitor în “favoarea” studenților, desființându-le cantina și cazându-i, numai el știe cum (el și cei cazați). Sau a muncitorilor, cărora le-a “apărat” fabrica până le-a închis-o și/sau demolat-o. Și dacă tot a “muncit” atâta, nu merită el o recompensă? Ba el zice că da, drept care-și ia dezinvolt, de la Stat, un cinematograf, un spațiu comercial cu vad, sau măcar un chioșc, să zicem.
În fine, acestea sunt câteva din caracteristicile “buhaiului politic”, atâtea câte am putut eu identifica, dar sunt convins că sunt mai multe, așa că aștept completări… 🙂
Acesta este un pamflet. Orice asemănare cu vreun personaj politic bahluian este absolut întâmplătoare.
Mar 26, 2011 | Politică
Văd că face mare vâlvă, frustrarea unui “domnișor” ce nu “s-a ales în coledzi”. D-lui face conferințe de presă pe trotuarul din fața sediului PSD (nu, n-am greșit) în care-și manifestă supărarea pentru faptul că n-a căzut toată lumea în genunchi în fața lui la o ședință. Vreau să fac o serie de precizări, ca unul direct implicat în ceea ce s-a întâmplat la acea ședință și referitor la câteva din lucrurile scrise astăzi despre ea.
Dar mai întâi: a existat o contestație, depusă de un așa-zis BPL al OT PDL înainte de ședință, în care erau contestate câteva aspecte. Voi descrie pe scurt (fiindcă nu sunt multe de spus) ce s-a întâmplat cu acea contestație într-o postare ulterioară. Acum, o scurtă recapitulare a ședinței:
1) Ședința a fost anunțată în mod statutar, în mod public, atât prin afișarea la sediul PDL cât și prin anunțuri pe e-mail (trimis tuturor membrilor CODA PDL Iași), precum și pe site-ul Organizației de Tineret a PDL Iași. N-a lipsit decât trasul sirenei în stil Vasile Roaită, sau focurile de pe dealuri, în rest s-au folosit toate mijloacele mai mult sau mai puțin moderne de avizare. Ca dovadă că acest anunț a funcționat stau candidaturile depuse (foarte multe și variate);
2) Datorită faptului că OT PDL are la Iași un mare număr de membri (spre deosebire de ceea ce spune USL despre noi), s-a decis participarea la această ședință a unui număr de delegați mai mult decât rezonabil, adică 40 delegați per colegiu de deputat, în număr total de 200 de delegați din municipiul iași, cărora li s-au adăugat 40 de studenți, care activează tot în municipiul Iași (conform Statutului PDL, membri sunt cei care locuiesc sau lucrează/activează într-o anumită zonă). Ca urmare, 240 tineri care pot reprezenta interesele tinerilor PDL-iști la aceste alegeri.
3) Ședința a început absolut normal, conform ordinii de zi, votate de TOȚI cei prezenți;
4) S-au susținut discursurile parlamentarilor și invitaților la ședință (inclusiv subsemnatul), discursuri care au fost apreciate (cu aplauze) de către ÎNTREAGA sală;
5) S-au enunțat candidaturile, prin nominalizarea TUTUROR candidaților, la TOATE funcțiile;
6) Și-au rostit discursurile AMBII candidați la funcția de Președinte al OMT PDL Iași (contestatarul, chiar cu un film electoral difuzat, în afară de mapele distribuite de echipa sa, invitaților, la intrarea în sală). Mai mult, pot spune, iar martorii pot confirma, că i-am cerut celui care avea mai târziu să câștige alegerile să nu fie la fel de exhaustiv ca antevorbitorul său;
7) Din senin, repet, din senin, au apărut contestări în ce privește dreptul unora din cei prezenți în sală de a vota. Le-am menționat faptul că statutar, se prezintă la vot “DELEGAȚI” (click pe link pentru a vedea ce se înțelege prin acest termen conform DEX al limbii române) și le-am explicat faptul că BPJ al OT PDL, în absența existenței BPL al OT PDL Iași a delegat președinților de colegii (parlamentarii din mun. Iași) dreptul de a propune delegați la CCL al OT mun. Iași, conform propriilor evaluări a activității acestora (adică a celor delegați din mun. Iași);
8 ) Dl. Nedelcu a cerut dreptul de a se exprima la microfon, drept pe care, firesc, i l-am acordat, el nefăcând altceva decât să spună (sper să nu mă abat prea mult de la formularea sa exactă): “Alegerile sunt nestatutare. Cei care mă susțin, să părăsească sala!”. I-am replicat că nu are dreptul de a cere părăsirea sălii de către nimeni, și cu atât mai puțin căderea de a considera ședința nestatutară, dar cei care doresc să părăsească sala sunt liberi să o facă, atrăgând însă atenția și asupra consecințelor acestui gest, adică lipsa posibilității de a se exprima prin vot asupra candidaturilor;
9) Un număr neprecizat, dar mic, de persoane a părăsit sala, iar procedurile de vot au fost explicate, iar apoi urmate de delegații prezenți în sală;
10) Lista candidaților a fost votată votată în configurația inițială, deși unii dintre aceștia părăsiseră sala;
11) Lista votanților a fost urmărită (mai precis, strigată) integral, incluzând numele celor care părăsiseră sala;
Concluzie: Cei convocați la acest Consiliu de Coordonare Local al OT PDL Iași au fost în număr de 240. Pentru a avea o ședință statutară, era nevoie de 121 de persoane cu drept de vot în sală. Au fost prezenți la procedura de votare un număr de 153 de membri înscriși pe listele de vot, deci cu 32 de persoane mai mult decât minimul cerut de Statut.
Rezultate (mă voi limita la cele pentru funcția de președinte, fiindcă această funcție e cea care generează “durerea” unora): Nedelcu Vlad Nicolae = 3 voturi pentru, Nicoară Cătălin = 146 voturi pentru (cu 25 voturi mai mult decât ar fi avut nevoie pentru a ieși din primul tur, chiar dacă ar fi fost 3 sau mai mulți concurenți), 4 voturi nule;
PS: Văd că dl. deputat Oajdea contestă alegerile, pe motiv de “nereguli” și “lipsă de informare”. Îi aduc la cunoștință d-lui Oajdea, care se plasează un pic în afara realității (să nu se creadă cumva că mă refer la Realitatea TV), următoarele fapte:
a) Cabinetul d-sale a fost informat asupra desfășurării ședinței și necesității desemnării unor delegați încă din data de 10 februarie 2011 (vezi screenshot);
Solicitare dep. Oajdea
b) D-sa nu e singurul responsabil de colegiu, iar dacă a uitat acest lucru, îi reamintesc faptul că este (conform Statutului și ROF) CO-președinte, împreună cu d-na senator Mihaela Popa, exact la fel ca și colegii lui de pe celălalt colegiu senatorial al mun. Iași;
c) Îi aduc la cunoștință d-lui deputat Oajdea, în caz că nu știe, faptul că la alegerile contestate de d-sa, unul din membrii noului BPL ales este chiar angajata sa de la cabinetul său parlamentar (este vorba de d-na Ana-Maria Cătărău).
PS 2: Menționez faptul că “tabăra” contestatară a avut, pe tot parcursul desfășurării CCL al OT PDL Iași, membri în comisia de validare și de numărare a voturilor, membri care au asistat la întreaga desfășurare a CCL. Una din reprezentantele d-lui Nedelcu a și făcut o mențiune scrisă, dar vagă și neargumentată asupra unor presupuse nereguli sesizate de d-sa pe parcursul votării. Din nefericire, persoana respectivă nu a fost capabilă să facă nici precizări cu privire la natura neregulilor și nici nu a sesizat comisia de validare la momentul presupuselor abateri, totul rezumându-se la descrierea pe 4 (sper să nu mă înșel) rânduri a celor reclamate.
Stimate doamne și domni (plus “domnișori”) interesați, pentru a încheia, vă stau la dispoziție cu orice altă informație ce v-ar putea fi de folos întru scoaterea de pe trotuar a d-lui Nedelcu.
Mar 23, 2011 | Politică
Vreau de la bun început să spun că nu am intenția de a scrie un articol cu tentă naționalistă, dar am citit astăzi un articol din ultimul număr al revistei “22” și m-am cutremurat. Efectiv! E vorba despre un document publicat inițial în 2004 de ziarul Evenimentul Zilei, care descrie o întâlnire ce a avut loc în 1991 între consilierul prezidențial Ioan Mircea Pașcu și unul dintre consilierii sovietici ai lui Gorbaciov, pe numele său Zagladin. Îl puteți găsi și online și vă recomand să-l citiți fiindcă e foarte interesant. De ce? Fiindcă ne dezvăluie cât de la vârf s-a produs trădarea intereselor naționale în perioada lui Iliescu și a acoliților lui.
Despre efecte? Le resimțim cu toții și astăzi, fie că vorbim de anii cu care am fost dați înapoi de mineriadele menite să-l țină pe Iliescu la putere, fie că vorbim de corupția endemizată ce a cuprins România în perioada Văcăroiu sau despre mega-tunurile perioadei Năstase. Și iată, le resimțim și zilele acestea când un PSD-ist corupt ce ne-a făcut pe toți de rușine, fiindcă e român, refuză cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună să demisioneze din Parlamentul European deși toată lumea îi cere acest lucru. E doar o altă formă de trădare a intereselor naționale.
Am să vă las să citiți articolul în întregime, fiindcă merită, dar voi puncta câteva fragmente pe care le consider mai mult decât relevante…
I.M. Paşcu a spus că în conducere, la preşedintele I. Iliescu s-au discutat de mai multe ori aceste probleme (notă: ale Basarabiei). Părerea generală şi singura: nu trebuie făcut nimic care să complice poziţia conducerii sovietice, personal a lui M.S. Gorbaciov. Desigur, moldovenii sunt fraţii noştri, a spus Paşcu. Dar nimeni nu ne împiedică să dezvoltăm relaţiile frăţeşti, dacă ei vor rămâne în componenţa URSS, de care ei sunt sudaţi de o lungă istorie. „Fraţii nu trebuie să locuiască în mod obligatoriu în acelaşi apartament.“ Salvarea Uniunii RSS, în orice caz: a nu încurca cu nimic menţinerea ei, în asta vedem noi obiectivul nostru.”
Cu alte cuvinte, ce neam, ce țară?… Să nu cumva să-i deranjăm pe tovarășii sovietici…
Având în vedere acest lucru, a spus interlocutorul, într-un discurs recent, rostit din însărcinarea preşedintelui I. Iliescu la Timişoara, am spus că problema Basarabiei este pentru URSS la fel ca problema Transilvaniei pentru România. Şi, dacă nu dorim să ne facem rău nouă, atunci nu trebuie să creăm probleme Uniunii.”
Adică Iliescu și trupa lui consideră că noi avem drepturi asupra Transilvaniei, cam tot atât cât are drept Rusia (URSS la acel timp) asupra Basarabiei! Cu alte cuvinte, ce vrea să spună Iliescu prin gura lui Pașcu e că el consideră că noi am anexat Transilvania și nu avem drepturi asupra acelui teritoriu! Este absolut halucinant ce viziune au Iliescu și șleahta lui despre țara pe care o conduc! Dar dl. Pașcu nu se oprește doar la atât…
Desigur, nu putem să nu recunoaştem că în România sunt forţe care se străduiesc să aprindă „problema moldovenească“. Dar marea majoritate a acestor forţe se manifestă împotriva Frontului, împotriva actualei conduceri a ţării. „Se distinge“ în acest plan Partidul Ţărănesc, în spatele căruia se află englezii. Conducerea ţării are în vedere continuarea muncii cu aceste forţe, străduindu-se să nu permită apariţia unor probleme suplimentare pentru Uniune.”
Și au “muncit” tovarășii, cu țărăniștii, și încă cu “asupră de măsură”, nu s-au jucat. I-au infiltrat, i-au denigrat i-au mai și bătut când au apucat și totul cu scopul “nobil” de a nu crea “probleme suplimentare” măreței Uniuni. Acum înțeleg și de ce au trebuit să fie scoși de pe scena politică țărăniștii mai târziu… Dar mai urmează. Intră în scenă un alt mare “patriot”, ambasadorul României la Moscova din acea vreme, un anume Șandru:
Prezent la discuţie, ambasadorul României, V. Şandru, a adăugat că el, din însărcinarea conducerii, s-a întâlnit cu conducătorii Moldovei şi le-a adus la cunoştinţă punctul de vedere al lui I. Iliescu, despre care a vorbit I.M. Paşcu.”
Cu alte cuvinte, li s-a spus celor din Basarabia “fraților, nu vă mai agitați cu prostii precum Unirea, Poduri de Flori și alte alea, că noi nu vă vrem la noi în apartament”. Dacă nici asta nu se încadrează la capitolul trădare națională, chiar nu mai știu ce s-ar potrivi acestei definiții…
Se trece apoi la chestiuni globale (era vremea războiului din Iraq, ce a urmat invadării Kuweitului), context în care dl. Pașcu a elucubrat grațios despre cât de prost vor ieși americanii pe termen mediu și lung și cum ei și “lacheii” lor englezi vor fi izolați de restul lumii. O mentalitate demnă de anii ’50. Iar ăștia au condus România la începutul anilor ’90 și nu numai…
Și, normal, ca orice comunist care se respectă, totul se încheie apoteotic cu o limbă suculentă aplicată dosului Marelui Urs de la Răsărit. Citiți și vă minunați:
Un rol deosebit în această situaţie dificilă îl poate juca URSS, singura mare putere care a avut până la sfârşit o poziţie principială. La Bucureşti se speră că, la momentul potrivit (de exemplu, imediat după eliberarea Kuweitului), URSS va prezenta un plan bine gândit de acţiune în viitor, planul de restabilire a păcii şi de creare a unui sistem de securitate în regiune.”
De ce am abordat acest subiect? Fiindcă acești trădători de neam încă mai sunt printre noi, iar tovarășul Iliescu, împreună cu camarila lui, este și acum factorul de decizie cel mai important al PSD, adică nucleul dur și componenta cea mai importantă a USL, adică exact forța care vrea să conducă pe mai departe România. Inclusiv Iașul…
Mar 22, 2011 | Politică
Iată că s-a trezit și dl. Ponta să solicite demisia colegului Severin… Prea târziu și neconvingător. Răul e deja făcut, iar gesturi de paradă precum acesta nu folosesc. D-sa trebuia să fie primul care să ceară demisia €-deputatului Severin, nu Monica Macovei!
Și revenind la d-na Macovei… Se vede acum că propunerile d-sale pentru Statutul PDL au fost corecte. Tocmai pentru ca noi, PDL, să putem evita episoade jenante precum acesta al PSD. Lucru pe care îl dovedește chiar cronologia acestui scandal din PE. Am văzut cu toții cum s-a reacționat în cazul “€-lobby”: austriacul = demisie imediată și ieșirea din politică; slovenul (un pic mai balcanic) = demisie puțin întârziată, dar înainte de a-i fi cerută de liderul socialiștilor europeni; PSD-istul carpatin = circ, adică: se dă victimă, jură că-i nevinovat, face o conferință de presă în care, precum Ceaușescu, “se transformă din acuzat în acuzator”, se autosuspendă de formă din PSD, i se cere civilizat prin purtătorul de cuvânt al lderului socialiștilor europeni demisia, dar se face că n-aude, se vede cu șeful lui european și se mai autosuspendă un pic și de pe-acolo, doar doar o trece urgia, vin toți colegii lui europeni (nu și români, însă) și-i zic să se ducă n…bii acasă, el tace, iese la rampă și șeful lui de la București, care se trezește abia acum, precum Prințesa din Pădurea Adormită și-i cere demisia, el nimic șamd…
Iar în tot acest timp, bravul nost’ europarlamentar de Bahlui ne ține prelegeri despre… ei bine, despre Libia! :)) Halal principii la PSD…
UPDATE: Telenovela PȘD (cu Ș de la șpagă) continuă. Dl. Severin e de neclintit, nu-l înduplecă nimeni și nimic, nici îndemnurile europene, nici scâncetele Pontiene… Așa că va deveni social-democrat independent! 🙂
UPDATE 2: S-a trezit și dl. Ivan din revelațiile despre Libia și a cerut în final, și el, demisia colegului său de grup socialist. E 22 martie…
Mar 22, 2011 | Politică
Ce demisie, ce rușine?… Dl. Severin merge înainte cu o indiferență demnă de un adevărat PSD-ist! Ce dacă și-au dat ceilalți doi demisia? Niște proști! Le arătăm noi, PSD-iștii români cum se face în situații de-astea: îngroșăm obrazul, ne batem cu pumnii în piept că suntem incomozi, de-aia am luat/cerut șpagă, ridicăm semeț privirea social-democrată și mai tragem un bocet pe umerii poporului (de mila lui, desigur). După care venim și explicăm proștilor cum ne batem noi, PSD-iștii pentru bunăstarea poporulu’, drepturile sindicatelor, asistaților social, pensionarilor, asistenților medicali șamd. Onoare? Doar pentru fraieri! Rușine? Ce-i aia? Ne-am făcut țara de râs? Ete, na! Bani să iasă…
Mda, triste concluzii se pot trage din episodul “€-parlamentarul PSD”… Prima ar fi că orice ar face de-acum înainte, ne-a făcut deja țara de râs. Sunt curios cum se va răsfrânge încăpățânarea d-lui (dacă i se poate spune așa unui șpăgar) Severin de a părăsi Parlamentul European asupra celorlalți reprezentanți ai României. De fapt știu deja: alții vor trebui să lase privirea în jos. Salut gestul Monicăi Macovei de a-i cere demisia. Acest gest al d-sale nici nu ar fi trebuit să apară, dacă nevertebratul “lobbyist” ar fi înțeles de ce l-au trimis românii acolo și cum a înțeles el să se achite de datoria sa. Poate că am folosit un cuvânt dur mai devreme, dar nu văd altul în contextul în care are insolența de a declara că va “lupta” pentru “aflarea adevărului” și asta în condițiile în care liderul socialiștilor europeni îi solicitase demisia.
O a doua concluzie e una la care am ajuns de ceva timp și pe care am mai exprimat-o chiar pe acest blog, și anume că factorul cel mai retrograd și periculos în politică este reprezentat de cei care trăiesc exclusiv din așa ceva. Cei care nu au altceva de făcut în viață, care nu s-au dovedit vreodată capabili să performeze în vreun alt domeniu și care, ca un leit-motiv, aduc în sprijinul lor, ca unic argument, vechimea în politică. Am întâlnit acest tip de oameni în toate partidele și pot spune cu mâna pe inimă că sunt cei mai nocivi pentru mediul politic și pentru societate. Sunt cei capabili de orice compromis, de orice josnicie, de a accepta orice umilință, doar pentru a-și păstra locul. Pentru că ei există doar atât timp cât au o funcție. Pentru că ei judecă doar prin acești parametri, ai funcției deținute. Dar fac asta mai ales pentru că pentru ei funcția = bani! Oamenii ăștia vor să trăiască și încă bine doar din politică. Dar cum funcțiile politice nu sunt bine plătite, ei trebuie să “suplimenteze” aceste venituri. Cum? Fie din banul public, fie din tranzacționarea influenței pe care o au. Un asemenea personaj este și €-parlamentarul PSD despre care vorbim astăzi.
O a treia concluzie ar fi că e rău de tot dacă principalul partid de opoziție are o asemenea “față europeană”. Vă dați seam ce specimene vor fi trimise la înaintare la “intern”?… Iar ei sunt cei care pozează în alternativa curată și competentă la guvernare…
UPDATE: Iată că șmechereala tipic PSD-istă cu “mă fac ca nu știu despre ce-i vorba și mă autosuspend puțin” nu ține la Bruxelles. Citesc aici că socialiștii europeni deja șifonați de faptul că doi din cei trei “lobbyiști” de ocazie le sunt colegi de doctrină, cer demisia €-deputatului Severin. E o palmă usturătoare pe obrazul gros al PSD, dar din nefericire și una nemeritată pentru noi ca țară…
